<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Blogul lui Nea Costache</title>
	<atom:link href="http://www.neacostache.com/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.neacostache.com</link>
	<description>Nici un om nu este numit om mare daca si-a pierdut sufletul de copil!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 11 May 2013 19:16:32 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.2</generator>
		<item>
		<title>Ce părere aveţi&#8230;</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/05/11/ce-parere-aveti/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/05/11/ce-parere-aveti/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 11 May 2013 19:16:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[D`ale lu` nea Costache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3501</guid>
		<description><![CDATA[&#8230; de acest clip publicitar? Sincer,  pe mine m-a socat: mult prea lugubru!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>&#8230; de acest clip publicitar?</p>
<p style="text-align: center;"><object type="application/x-shockwave-flash" width="600" height="360" data="http://www.youtube.com/v/fJdbMHJL9c0&amp;rel=1"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/fJdbMHJL9c0&amp;rel=1" /><param name="wmode" value="transparent" /><param name="quality" value="high" /></object></p>
<p>Sincer,  pe mine m-a socat: mult prea lugubru!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/05/11/ce-parere-aveti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ghiveciu&#8217; din vis</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/03/27/ghiveciu-din-vis/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/03/27/ghiveciu-din-vis/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Mar 2013 13:23:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[Di p`ici di p`in Gorj]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3487</guid>
		<description><![CDATA[Doamneee, pesemne tare foame-mi era azi noapte de-am avut visu&#8217; ăsta frumos! Ce-am visat? Ce să vizăz, să făcea că eram iar copil, era dimineaţa, vara, şi de-abia mă trezisăm din somn. Aruncai o privire pe geam şi văzui pe mama aruncându-le o poala de boabe la orătănii. Găini, raţe, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Doamneee, pesemne tare foame-mi era azi noapte de-am avut visu&#8217; ăsta frumos!<br />
Ce-am visat? Ce să vizăz, să făcea că eram iar copil, era dimineaţa, vara, şi de-abia mă trezisăm din somn. Aruncai o privire pe geam şi văzui pe mama aruncându-le o poala de boabe la orătănii. Găini, raţe, gâşte şi curci să repezîră adunând harnice de pe jos boabele de porumb. Ieşii în spatele căşii, unde la cuptoru&#8217; pe care tocmai acu&#8217; mi-l amintii, în care mama măi aruncă vre-o două uscături.<br />
- Te sculaşi puiu&#8217; mamii?<a href="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/03/ghiveci.jpg"><img class="size-medium wp-image-3494 alignright" style="margin-left: 6px; margin-right: 6px;" title="ghiveci" src="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/03/ghiveci-300x187.jpg" alt="" width="300" height="187" /></a><br />
- Da mamă, săru&#8217; mâna!<br />
- Să creşti mare! Sor&#8217;-ta să sculă?<br />
- Nu ştiu, cre&#8217; că doarme!<br />
- Las&#8217; că să scoală ea, zîsă mama. Ia dute-n gradină si-adu-mi doi ardei, trei-patru cepe (care-s mai mari), tot asa, smulge doi morcovi măi mari&#8230;<br />
- Păi&#8230; zîsai io încurcat, cre&#8217; că uit&#8230;<br />
- Uf, las&#8217; că merg si eu că tre&#8217; să iau şi fasole verde&#8230;tu nu ştii care-i măi fragedă, zîsă mama. Ia coşuleţu&#8217; ăla din beci şi hai şi tu!<br />
- Mamăăă, o auzîi pe soru-mea scâncind. Un&#8217;e esti?<br />
- Aici sunt fetiţa mamii, în gradină cu frati-tu! Şez&#8217; pe scăunel şi nu umbla la foc la cuptor că vin acu, auzîşi?<br />
- Da, daaa!<br />
- Dă-m&#8217; coşu&#8217; puiu&#8217; mamii!<br />
Întinsăi coşu&#8217; mamii care-ncepu să culeagă cu îndemânare tecile galbine de făsui întinse până sus în vârfu&#8217; aracilor.<br />
- Nu sta puiu&#8217; mamii, adu-mi ardeii ăia graşi din capăt! Da, de-acolo, ajung trei! Aaaşa, pune-i în coş şi smulge două cepe mari!<br />
Mersăi spre stratu&#8217; de ceapă şi mă pregatii să smulg cu totu&#8217; din pământ patru cepe care aveau foile mai înalte.<br />
Nu alea mamă, că nu-mi tre&#8217; pentru salată! Las&#8217; că vin eu că nu te pricepi, zîsă mama râzând. ce te faci mă cân&#8217; te-ai îinsura şi te trimite nevasta la piaţă, ai?<br />
- Oi învaţa până atunci&#8230;<br />
- Păi să-nveti! Hai că loai tot ce-mi treb&#8217;e!<br />
Sor&#8217;mea şedea pe-un scăunel şi ţînea-n poală un pisoiaş mic tărcat (ala-i dracu&#8217; cică!), şi-l gâdăla pe burta de mama focului. Pisoiu&#8217; mieuna zbătându-se să scape da&#8217; ia-l ţînea strâns.<br />
- Lasă-l dracului de mâţ că a ajuns un jigărât din cauza ta!<br />
Ea-i dădu drumu&#8217; mâţului cu părere de rău. M-aşezai şi eu alături de ea pe scăunel înghesuindu-ne şi priveam la mama cum trebăluia. Să aşezase la măsuţa a rotundă şi curăţa cu un cuţîtaş cartofi.<br />
- Ne faci cartofi prăjiţi mamă?<br />
- Nuuu, altceva mai bun!<br />
- Ce?<br />
- Ghiveci călugăresc, zîsă mama.<br />
- Cum adică, zîsăi io nedumerit, ca la călugari?<br />
- Ca la călugări, cu de toate! Daca promiteti că sunteti cuminţ&#8217; o fac bunăăă-bună!<br />
- Promiiitem, zîsărăm noi în cor.<br />
Eram amândoi cu oichii aţintiţ&#8217; la mama. Tăie vreo şasă cartofi mari în cuburi şi-i aruncă-ntr-o cratiţă mare; lo apoi ai doi ardei graşi şi-o vânătă,  &#8216;i tăie tot aşa-n cuburi, apoi tocă mărunt- mărunt cele trei cepe mari. Apoi, într-un tuci potrivit ca mărime aşezat pe pirostrii la gura cuptorului, pusă ca un pahar de ulei, ceapa, doi morcovi tăiaţi feliuţe rotunde, le lăsă să se călească o ţâră, apoi pusă şi cartofii. Văzuram apoi cum mama aruncă-n tuci doi pumni sănătoşi cu teci de făsui verde, tot aşa de mazăre, vânăta tăiată, sare, piper şi foi de dafin, apoi turnă aşa ca la o juma de kil de apă.Le lăsă o ţâră la fiert apoi deşertă totu&#8217; într-un strănchinoi maaare (mama-i zîcea ghivici) şi-l împinsă cu vătraiu-n fundu&#8217; cuptorului. Dintr-o postavă coperită cu-n peţchir, mama rupsă un guguloi sănătos din aluatu&#8217; ce stătuse la crescut, presără făina pe masuţă, întinse aluatu&#8217;, îl puse pe-un cârpător şi-l împinse-n fundu&#8217; cuptorului. Din tot aluatu&#8217; ăla din postavă mai bagă-n cuptor de două pâni.<br />
Din când în când, mama scotea cu vătraiu ghiviciu&#8217; din cuptor şi ţînându-l cu două cârpe, îl rotea cu mişcări repezi ca pe oala cu sarmale.<br />
Mama şezu iar pe scăunel, să uită la noi cu coada oichiului ţi-apoi izbucni-n râs:<br />
- Mânca-i-ar mama ce cuminţ&#8217; stau, se vede că vă e foame!. Aşa-i?<br />
Dădurăm amândoi din cap. scoasă iar ghiviciu la gura cuptorului, încercă c-o ligură de lemn un cubuleţ de cartof apoi adaugă ca un pahar de suc de roşii, patru caţăi de usturoi pisaţ&#8217; şi niscai verdeaţă tocată mărunt. Împinsă iar ghiviciu-n cuptor:<br />
- Hai că nu mai e mult şi-i gata, zîsă mama.<br />
Mai ţînu ghiveciu-n cuptor aşa cam cât a fuma io o ţîgare furis de mama şi tata p&#8217;in porumbi. apoi o trasă iară cu vătraiu la gura cuptorului, mai într-o parte.<br />
- Gata-i şi pânea, zisă mama şi-o scoase aşezând-o-n postavă, cu peşchiru-i de-asupra. Doamne ce mai mirosea de frumos, te-ameţea! Priveam cu jind cum din ghiviciu&#8217; mamii se ridicau vălătuci de abur aromat. Mama rupsă din pânea aburindă cate-un coltuc sănătos, le puse pe masuţa, apoi ne pusă-n doo stranchinuţe fiecaruia dintre noi.<br />
Loati de mâncaţ&#8217; puii mamii, mai zisă mama  şi&#8230; MĂ TREZII.</p>
<p>Doamne, macar şi-n vis să măi fi apucat să mănânc ghiveci făcut de mama, Dumnezău s-o ierte!</p>
<p>Nota: <a href="http://www.bucataras.ro/retete/ghiveci-calugaresc-in-vas-smaltuit-12065.html">Sursa FOTO</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/03/27/ghiveciu-din-vis/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>11</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Adió băăă!</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/03/25/adio-baaa/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/03/25/adio-baaa/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 25 Mar 2013 09:23:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[D`ale lu` nea Costache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3478</guid>
		<description><![CDATA[Acest mesaj postat pe Facebook de preşedinte mi-a creat impresia unui om instabil psihic ce are nevoie tot mai acut de un control la psiholog şi de ce nu, la psihiatru. Acum, mai mult ca oricând, am constatat că a renunţat complet la a mai fi (măcar de faţadă) un [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><object type="application/x-shockwave-flash" width="600" height="360" data="http://www.youtube.com/v/2XhygR7vGC4&amp;rel=1"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/2XhygR7vGC4&amp;rel=1" /><param name="wmode" value="transparent" /><param name="quality" value="high" /></object></p>
<p>Acest mesaj postat pe Facebook de preşedinte mi-a creat impresia unui om instabil psihic ce are nevoie tot mai acut de un control la psiholog şi de ce nu, la psihiatru. Acum, mai mult ca oricând, am constatat că a renunţat complet la a mai fi (măcar de faţadă) un preşedinte imparţial politic. Nici macar nemaiaşteptând să vadă rezultatele finale ale numărătorii votului, văzând că blonda sa favorită a pierdut în faţa buldogului Blaga, a lansat  mesajul de capul său, în mod cert consilierii lui luându-se cu mâinile de cap. Vrem nu vrem, taman ăsta-i preşedintele care ne conduce, comandantul suprem al forţelor noastre armate, negociator în numele României a tratatelor şi înţelegerilor internaţionale!!! Ce incredere poate avea poporul român într-un asemenea preşedinte? Imediat dupa mesaj, consternati, doua-trei voci din USL au repus pe tapet iniţierea unor noi proceduri de suspendare la care cei doi lideri au spus că&#8230; nu se pune problema suspendarii!<br />
Votul de sâmbată a fost o grea lovitură pentru Băsescu: dupa ce că în vara anului trecut a fost suspendat de 7.4 milioane de români, sâmbată, prin pierderea alegerilor de la şefia PDL a pupilei sale blonde, a realizat că mai mult de jumatate dintre membrii PDL î i dau si lui un vot de blam, dezavuându-l. Mă intreb: PPE îl va susţine oare tot pe Băsescu, acum după &#8220;lepădarea&#8221; de PDL, sau va susţine PDL-ul, acum în degringoladă, cu busola pierdută şi&#8230; fără tătuc? Facem pariu că de acum DNA-ul lucrează la greu să instrumenteze dosare pentru &#8220;trădătorii&#8221; din grupul Blaga? Multora deja cred că le ţâţâie fundul! Paguba-n ciuperci!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/03/25/adio-baaa/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>14</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Protocoalele Inteleptilor Sionului(III)</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/03/11/protocoalele-inteleptilor-sionuluiiii/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/03/11/protocoalele-inteleptilor-sionuluiiii/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 11 Mar 2013 18:57:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protocoalele Inteleptilor Sionului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3468</guid>
		<description><![CDATA[Al III-lea protocol secret francmasonic Şarpele francmasonic simbolic şi semnificaţia lui secretă. Nestabilitatea urmărită a balanţei constituţionale. Teroarea necesară care se inoculează în palate. Puterea francmasonică şi ambiţia. Maşinile ridicole de vorbit, parlamentare şi pamfletele. Abuzurile curente ale puterii. Sclavia economică. “Adevărul poporului”. Acaparatorii şi aristocraţia. Armata secretă a francmasonilor. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h6><strong>Al III-lea protocol secret francmasonic</strong><br />
<em><br />
Şarpele francmasonic simbolic şi semnificaţia lui secretă. Nestabilitatea urmărită a balanţei constituţionale. Teroarea necesară care se inoculează în palate. Puterea francmasonică şi ambiţia. Maşinile ridicole de vorbit, parlamentare şi pamfletele. Abuzurile curente ale puterii. Sclavia economică. “Adevărul poporului”. Acaparatorii şi aristocraţia. Armata secretă a francmasonilor.</p>
<p>Accelerarea prin toate mijloacele a degenerării creştinilor. Foamea generalizată şi dreptul de neclintit al capitalului. Venirea şi încoronarea “stăpânului planetar universal”. Scopul fundamental secret al programelor viitoarelor şcoli populare ale francmasonilor. Secretul ştiinţei ordinii sociale. Criza economică generală provocată de francmasonerie. Siguranţa celor care care sunt de ai “Noştri”.</p>
<p></em><em> </em><em>Despotismul prestabilit al francmasonilor şi domnia necesară a raţiunii. Pierderea unui călăuzitor. Francmasoneria şi cum a provocat chiar ea în realitate “Marea” Revoluţie Franceză. Regele despot este o prefigurare a “STĂPÂNULUI PLANETAR UNIVERSAL”. Cauzele de bază ale invulnerabilităţii francmasoneriei mondiale. Libertatea este o himeră.<br />
</em><br />
Vă pot anunţa că suntem deja aproape de ţelul final. Încă puţin timp şi cercul se va închide. Când cercul va fi închis, toate Statele Europei vor fi cuprinse în el ca în nişte cătuşe puternice.</p>
<p>Balanţa constituţională va fi în curând răsturnată, deoarece noi am falsificat-o în aşa fel ca să se aplece când într-o parte, când într-alta, până ce, în sfârşit, se va prăbuşi. Creştinii credeau că au făurit-o destul de puternică şi aşteptau întotdeauna ca cele două talere să fie în echilibru. Acum persoanele domnitoare sunt puse la zidul infamiei de către reprezentanţii lor, care fac neghiobii şi se lasă târâţi de către puterea lor, fără control şi fără responsabilitate.</p>
<p>Aceşti reprezentanţi îşi datorează puterea terorilor prin care sunt stăpânite Palatele. Persoanele domnitoare, nemaiavând deloc legătură cu poporul lor, nu se mai înţeleg cu el şi nu se pot apăra împotriva persoanelor lacome după putere. Puterea clarvăzătoare a persoanelor domnitoare şi puterea oarbă a poporului fiind acum despărţite de către noi, şi-a pierdut toată însemnătatea; separate, sunt în prezent tot atât de neputincioase precum orbul fără toiag.</p>
<p>Pentru a îndemna pe ambiţioşi să abuzeze de putere, noi am pus faţă în faţă toate forţele, dezvoltând şi amplificând toate înclinaţiile lor liberale către independenţă. În acest scop am încurajat orice acţiune rea, am înarmat toate partidele, am făcut din putere ţinta tuturor ambiţiilor. Am transformat în arene de luptă Statele unde se dezvoltă şi se manifestă astfel de tulburări. Încă puţină vreme şi dezordinea, împreună cu falimentul, vor apare peste tot.</p>
<p>Neobosiţii limbuţi au transformat şedinţele Parlamentelor şi adunărilor administrative în sterile lupte oratorice. Ziariştii îndrăzneţi, pamfletari fără ruşine, atacă zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregăti prăbuşirea în final a tuturor instituţiilor şi atunci totul va fi răsturnat sub loviturile mulţimii înnebunite.</p>
<p>Popoarele sunt înlănţuite prin munca grea, cu mai multă eficienţă şi tărie decât au fost înlănţuite de sclavie şi robie. Din sclavia antică ori din robia Evului Mediu se mai putea scăpa uneori, într-un fel sau altul. Sclavii puteau fi răscumpăraţi, dar astăzi noi urmărim ca majoritatea oamenilor să nu poată scăpa de mizerie.</p>
<p>Drepturile pe care noi le-am înscris în constituţii sunt himerice închipuiri pentru mulţime deoarece ele sunt neadevărate. Toate aceste aşa-zise “drepturi ale poporului” nu pot exista decât în închipuire, fiindcă în realitate ele nu pot fi înfăptuite niciodată. Pentru muncitorul proletar, încovoiat şi epuizat de munca lui grea, zdrobit de o crudă soartă, ce preţ are dreptul dat vorbăreţilor de a flecări, dreptul dat ziariştilor de a scrie tot soiul de nerozii alături de lucruri serioase, din moment ce proletariatul nu trage alt folos din constituţie decât nenorocitele fărâmituri pe care i le aruncăm de la masa noastră îmbelşugată, în schimbul unui vot favorabil planurilor complicilor şi agenţilor noştri?</p>
<p>Drepturile republicane sunt o amăgire pentru bietul om: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i îngăduie să se folosească de ele; în schimb, aceste drepturi îi iau şi garanţia unui câştig statornic şi sigur, punându-l la bunul plac al grevelor patronilor sau camarazilor.</p>
<p>Sub conducerea noastră, poporul a distrus aristocraţia (nobilimea), care-i era ocrotitoarea şi mama hrănitoare naturală, de a cărei înflorire depindea şi bunăstarea poporului. Acum când aristocraţia este distrusă, poporul a căzut sub stăpânirea hrăpăreţilor, a speculanţilor îmbogăţiţi, care îl apasă într-un chip nemilos.</p>
<p>Noi vom apărea mai târziu muncitorului ca nişte eliberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialişti, de anarhişti de comunişti pe care, sub pretext de solidaritate, o susţinem totdeauna înfruntând printre ei membrii francmasoneriei noastre sociale.</p>
<p>Aristocraţia, care se bucura de dreptul asupra muncii lucrătorilor, avea interes ca muncitorii să fie sătui, sănătoşi şi puternici. Interesul nostru este, dimpotrivă, ca toţi creştinii să degenereze cât mai repede. Puterea noastră izvorăşte din lipsuri, din foame cronică, din slăbiciunea muncitorului, deoarece toate acestea îl supun voinţei noastre şi îl fac să-şi piardă şi puterea şi hotărârea de a se împotrivi acestei voinţe.</p>
<p>Foamea dă capitalului mai multe drepturi asupra muncitorului decât căpătase aristocraţia de la puterea regilor şi a legilor. Prin mizerie şi prin ura pe care o produce ea, noi îndrumăm mulţimile, ne folosim de mâinile lor pentru a zdrobi pe cei ce se împotrivesc planurilor noastre.</p>
<p>Atunci când va veni vremea ca regele nostru universal, al întregii planete, să fie încoronat, toate aceste mâini vor mătura din calea noastră tot ceea ce ar putea fi o piedică.</p>
<p>Creştinii aproape că au pierdut obişnuinţa de a gândi fără ajutorul sfaturilor noastre ştiinţifice. Iată de ce ei nu văd trebuinţa grabnică de a face ceea ce vom face noi atunci când ne va fi sosit domnia şi anume de a propăvădui în şcolile primare singura ştiinţă adevărată, care e cea dintâi dintre toate ştiinţele ordinii sociale, ale vieţii omeneşti şi ale existenţei sociale, ştiinţa care arată diviziunea muncii şi împărţirea oamenilor în clase şi condiţii deosebite.</p>
<p>Trebuie ca fiecare să ştie că niciodată nu poate exista egalitate în urma deosebitelor feluri de muncă la care sunt supuşi oamenii, că nu pot fi toţi deopotrivă răspunzători înaintea legii; că, de pildă, răspunderea nu e aceeaşi pentru acela care nu aduce atingere decât cinstei lui proprii. Adevărata ştiinţă a ordinii sociale, în taina căreia noi nu lăsăm să pătrundă creştinii, ar arăta tuturor că locul şi munca fiecăruia trebuie să fie diferită, pentru a nu fi un izvor de încurcături în urma lipsei de potrivire dintre educaţie şi muncă.</p>
<p>Învăţând această ştiinţă (şi încă din şcolile primare) popoarele se vor supune de bună voie puterilor şi ordinii sociale stabilite de către ei în Stat. Dimpotrivă însă, în starea de azi a ştiinţei, aşa cum am făurit-o noi, poporul încrezându-se orbeşte în cuvântul tipărit nutreşte, în urma neadevărurilor pe care le crede şi cu care îi întreţinem prostia, o ură împotriva tuturor poziţiilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece el nu înţelege importanţa fiecărei poziţii sociale.</p>
<p>Această duşmănie va creşte încă în urma crizei economice, care se va sfârşi prin încetarea operaţiunilor de bursă şi a mersului industriei.</p>
<p>Când vom da naştere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem, prin aurul care se află în întregime în mâinile noastre) unei crize economice generale, atunci vom arunca în stradă mulţimi întregi de muncitori în aceeaşi zi, în toate ţările Europei.</p>
<p>Aceste mulţimi nemulţumite vor vărsa cu sete sângele acelora pe care, în simplitatea neştiinţei lor, îi pizmuiesc încă din copilărie şi ale căror bunuri le vor putea atunci jefui.</p>
<p>Ele însă nu se vor atinge de ai noştri, deoarece momentul atacului ne va fi cunoscut dinainte şi vom lua toate măsurile pentru a ne pune la adăpost.</p>
<p>Am spus că progresul îi va supune pe toţi creştinii domniei raţiunii. Astfel va fi manifestat despotismul nostru; el va şti să liniştească toate frământările prin măsuri straşnice şi exemplare; el va şti să gonească liberalismul din toate instituţiile.</p>
<p>Când poporul vede că i s-au făcut, în numele libertăţii, atâtea concesiuni şi avantaje, îşi închipuie prosteşte că el este stăpânul şi se aruncă avid asupra puterii dar, bineânţeles, se izbeşte de o mulţime de piedici. Atunci el nu se gândeşte să se întoarcă de unde a plecat, ci începe să-şi caute un nou conducător şi, astfel, fără să-şi dea seama, el îşi depune toate puterile la picioarele noastre. Amintiţi-vă de Revoluţia Franceză, căreia noi i-am dat numele de “Mare”; tainele pregătirii ei ne sunt bine cunoscute deoarece ea a fost în întregime opera noastră.</p>
<p>De atunci noi ducem poporul de la o dezamăgire la alta, cu scopul ca să se lipsească chiar şi de ceea ce este bun, în folosul viitorului Rege-despot, pe care în viitor îl pregătim lumii.</p>
<p>Astăzi suntem atotputernici ca putere internaţională, căci dacă suntem atacaţi într-un Stat, suntem apăraţi de celelalte. Laşitatea nesfârşită a popoarelor creştine care se târăsc înaintea puterii, care sunt nemiloase faţă de mici slăbiciuni şi greşeli, dar complet iertătoare faţă de nelegiuirile cele mari, care nu vor să recunoască contradicţia dintre ideea libertăţii, care sunt răbdătoare până la jertfă în faţa puterii brutale a unui despot îndrăzneţ – iată ce ne înlesneşte din plin neatârnarea noastră. Aceste popoare creştine suferă şi rabdă de la prim-miniştrii lor nedreptăţi evidente pentru care ar fi tăiat capul la douăzeci de regi.</p>
<p>Cum se poate explica pentru noi un asemenea fenomen ce pune în evidenţă o asemenea inconsecvenţă a maselor populare în faţa unor stări de lucruri care par a fi de aceeaşi natură? Fenomenul acesta se explică prin faptul că aceşti dictatori – primii miniştri – fac ca să se spună la urechea poporului, prin agenţii lor, că, dacă ei pricinuiesc neajunsuri mari Statelor, toate acestea le fac numai pentru scopul final de a asigura ulterior fericirea popoarelor, înfrăţirea lor internaţională, solidaritatea, drepturile egale pentru toţi. Bineînţeles, niciodată nu li se spune că această înfrăţire nu trebuie să se facă decât sub ghidarea şi stăpânirea noastră.</p>
<p>Şi iată cum poporul osândeşte pe cei drepţi şi-i iartă pe cei foarte vinovaţi, încrezându-se din ce în ce mai mult că doar el singur poate face tot ceea ce îi place. În asemenea împrejurări, până la urmă, poporul nimiceşte orice orânduire liniştită şi dă naştere la nedreptate şi neorânduire la fiecare pas.</p>
<p>Cuvântul LIBERTATE împinge repede la luptă societăţile omeneşti împotriva oricărei puteri, fie ea chiar a lui Dumnezeu şi a firii. Iată pentru ce, după ridicarea noastră la domnie, va trebui să fie scos acest cuvânt din vocabularul omenesc ca fiind principiul brutalităţii, care schimbă mulţimile în fiare sălbatice. Este adevărat că aceste fiare adorm totdeauna după ce s-au adăpat cu sânge şi că atunci e uşor să le prinzi în lanţuri. Dar dacă nu li se dă sânge, atunci ele nu dorm, ci luptă.</p>
<p><a href="http://www.badpolitics.ro/protocoalele-inteleptilor-sionului/">SURSA</a></p>
<p>Nota: Primele doua Protocoale pot fi citite <a href="http://www.neacostache.com/2012/05/21/protocoalele-inteleptilor-sionului/">aici</a> si <a href="http://www.neacostache.com/2012/05/22/protocoalele-inteleptilor-sionului-ii/">aici</a>.</h6>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/03/11/protocoalele-inteleptilor-sionuluiiii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Leac tibetan</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/03/05/leac-tibetan/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/03/05/leac-tibetan/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Mar 2013 19:10:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[D`ale lu` nea Costache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3455</guid>
		<description><![CDATA[Această reţetă a unui farmacist antic a fost găsită în 1972 într-o mănăstire budistă din Munţii Tibetului. Acest preparat din extract de usturoi curăţă organismul de grăsimi şi pietre, îmbunătăţeşte metabolismul şi astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Reglează greutatea corpului, topeşte cheagurile de sânge, vindecă diafragma miocardică bolnavă, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Această reţetă a unui farmacist antic a fost găsită în 1972 într-o mănăstire budistă din Munţii Tibetului. <em>Acest preparat din extract de usturoi curăţă organismul de grăsimi şi pietre, îmbunătăţeşte metabolismul şi astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Reglează greutatea corpului, topeşte cheagurile de sânge, vindecă diafragma miocardică bolnavă, arterioscleroza, inapetenţa (lipsa poftei de mâncare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face să dispară artritele, artrozele şi reumatismul. Vindecă gastritele, ulcerele de stomac şi hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe şi interne, vindecă diferitele tulburări de vedere şi auz, impotenţa. Are efect benefic asupra întregului organism.</em><br />
Reţeta “picături de macerat de usturoi”este ferm condiţionată de o unică şi importantă restricţie. Pe durata aplicării tratamentului conform schemei este total interzisă consumarea usturoiului sub orice altă formă. Tratamentul e de provenienţa budistă şi se aplică o dată la 5 ani.<br />
Secretul curăţării, tăierii şi pisarii usturoiului, atât pentru reţeta cu alcool, cât şi pentru mujdei sau orice altceva: nu-l atingeţi de metal! Curăţaţi-l cu unghiile sau cu un cuţit de …lemn. Pisaţi-l în mojar de porţelan sau sticlă. Dacă nu aveţi, folosiţi clasicul „pisălog” din lemn. În nici un caz în piua de metal în care pisaţi nuci sau alte alimente! O ultimă precizare: pentru copiii mai mici de 14 ani, cura cu „usturoiul vindecător” se va face doar după o consultare a medicului.<br />
Într-un borcan de sticlă se pun 350 grame de usturoi zdrobit într-o piuliţă de lemn, peste care se toarnă 220-250 grame alcool de 95-96°. Borcanul se închide ermetic şi se pune în frigider timp de 10 zile. Pe timpul păstrării amestecului de usturoi în alcool pentru macerare, timp de 10 zile, se recomandă omogenizarea zilnică a acestuia. În cea de-a 11-a zi se filtrează totul cu o strecurătoare foarte fină sau cu tifon. Lichidul obţinut se toarnă în acelaşi borcan şi se pune încă 2 zile în frigider. După această perioadă remediul este gata pentru tratament (picăturile se pot lua cu puţin lapte sau apă înainte de a începe să mâncăm), după cum urmează:</p>
<p>NUMĂR DE PICĂTURI</p>
<p>ZIUA MIC-DEJUN PRÂNZ CINĂ<br />
1 1 2 3<br />
2 4 5 6<br />
3 7 8 9<br />
4 10 11 12<br />
5 13 14 15<br />
6 16 17 18<br />
7 12 11 10<br />
8 9 8 7<br />
9 6 5 4<br />
10 3 2 1<br />
11 15 25 25<br />
12 25 25 25</p>
<p>Se va continua cu câte 25 picături, de 3 ori pe zi, până la terminarea întregii cantităţi.<br />
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME<br />
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub formă de aliment pur. În prezenţa sucului său germenii de răceli, gripe şi viroze nu au nici o şansă. Descompune flegma, combate infecţiile, degajează sinusurile, bronhiile şi plămânii. Omoară cei mai oribili microbi – chiar şi pe cei ai leprei, gonoreei şi cangrenei – în cinci minute fix! În testele de laborator, aceşti germeni au fost aruncaţi efectiv pe marginea unui platan de cultură! Un miligram de usturoi avea aceeaşi putere cu douăzeci şi cinci unităţi de penicilină.</p>
<p>Este o plantă atât de puternică, încât, când e frecată pe picioarele cuiva, intră rapid în sânge şi poate avea un efect benefic în plămâni. O cataplasmă cu usturoi pusă pe tălpile picioarelor este foarte bună pentru oprirea tusei şi alungarea răcelilor. Se face tocând câţiva căţei de usturoi, amestecându-i cu puţin untdelemn de măsline şi aplicând mixtura pe tălpi.</p>
<p>Oameni bolnavi de plămâni – ajunşi în pragul morţii – suferind de tot felul de maladii respiratorii (astm, emfizem şi oribilele bronşite, alergii şi abcese pulmonare) s-au întremat şi au plecat complet vindecaţi, lăudând această plantă miraculoasă.</p>
<p>ÎNVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE<br />
În 1948, după ani întregi de cercetări, oamenii de ştiinţă au confirmat, în sfârşit cu fermitate, „puterea de penicilină” a usturoiului, izolând diversele substanţe din el. Alliina, prima substanţă izolată, avea efect contra germenilor care cauzează intoxicaţia cu salmonella, dizenteria şi contra stafilococilor care provoacă furunculele şi ulceraţiile purulente ale pielii.<br />
La fel de eficientă era şi împotriva streptococilor, care cauzează scarlatina, difteria, erizipelul, inflamarea învelişului inimii (febra reumatică). Allicina, un alt ingredient, înfruntă conjunctivita (infecţia ochilor), putrefacţia (descompunerea mâncării în alimente şi în intestine), febra tifoidă, holera şi TBC.-ul.</p>
<p>De atunci, în usturoi s-au găsit multe alte substanţe importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele mai bogate surse de germaniu şi seleniu organic (vital în prevenirea bolilor de inimă şi a multor forme de cancer). Ajoena este o substanţă care „diluează” sângele, astfel prevenind cheagurile potenţial periculoase. Când animalele de laborator au fost hrănite cu o singură doză din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de sânge s-au redus cu sută la sută, în timp de douăzeci şi patru ore. De asemenea, ajoena acţionează contra a două tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezentă în canalul extern al urechii, şi o altă care cauzează Candida şi vaginita.</p>
<p>Usturoiul are peste o sută de compuşi cunoscuţi ai sulfului. Aceşti compuşi ai sulfului sunt cei care-i conferă usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajută la reducerea tensiunii şi a nivelului de zahăr din sânge, alungă astmul şi bronşita, îmbunătăţesc circulaţia şi funcţiile inimii, previn cancerul şi ajută organismul să se debaraseze de toxinele periculoase.</p>
<p>PREVENIREA ÎNFUNDĂRII ARTERELOR<br />
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au arătat că rădăcina cu aromă înţepătoare are „o acţiune protectoare foarte semnificativă” în limitarea efectelor coagulării sângelui gras. Conform doctorilor Arun Bordia şi H.C. Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, într-un articol din revista medicală britanică The Lancet, apărut în 29 decembrie 1973, medicii au spus că sângele a zece pacienţi s-a coagulat mai încet, când aceştia au mâncat usturoi cu alimente grase, decât atunci când le-au mâncat fără usturoi. După părerea lor, aceasta însemna că usturoiul putea încetini acumularea depunerilor de grăsime pe pereţii arterelor şi ajuta la prevenirea colmatării acestora. Concret, o sută de grame de unt s-au adăugat la o masă consumată de pacienţii testaţi. Peste trei ore, aceştia au prezentat un nivel mediu al colesterolului de 237,4 miligrame la sută. Când, după trei ore, mâncării identice i s-a adăugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la sută. S-a descoperit că uleiul de usturoi are şi singur acest efect – fie că e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau în usturoiul integral. În plus, uleiul de usturoi a redus nivelul de fibrinogen (un factor coagulant din sânge). O masă care conţinea unt a rezultat într-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la sută – în trei ore. Când în mâncare s-a adăugat usturoi, nivelul de fibrogen din sânge, trei ore mai târziu, era de 256,4 miligrame la sută. În ambele cazuri, usturoiul a coborât efectiv nivelurile de colesterol şl fibrogen sub valorile normale.</p>
<p>COBOARĂ HIPERTENSIUNEA<br />
Se spune că sute de medici au găsit usturoiul ca fiind cel mai sigur şi mai de nădejde mod de a coborî hipertensiunea. Nimeni nu ştie exact din ce cauză. Unii doctori cred că usturoiul dilată (deschide) arterele, uşurând presiunea. Alţii citează puterea sa de a înlătura infecţiile de diverse feluri şi, prin urmare, de a reduce tensiunea crescută. Totuşi, e clar că tensiunea scade. Medicii raportează – în cazuri după cazuri – că simptome că slăbiciunea, ameţelile, pulsaţiile dureroase ale capului, ţiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respiraţia scurtă, durerile de şale, amorţelile sau furnicăturile, dispar toate, rapid şi uşor.</p>
<p>De fapt, usturoiul pare să satisfacă toate cerinţele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine:<br />
1.Este absolut sigur.<br />
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a găsit nici o limitare a dozajului.<br />
3. Tensiunea sangvină se reduce treptat – într-o perioadă de timp – fără nici o cădere neaşteptată care ar putea şoca organismul!<br />
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub îngrijirea medicului.<br />
5. În aproape toate cazurile testate, a alungat slăbiciunile, ameţelile, durerile de cap, ţiuiturile din urechi, durerile de piept.<br />
6. Se pot obţine rezultatebune , indiferent de vârstă sau de condiţie.<br />
7. Este uşor de luat, sub formă de tablete fără miros.</p>
<p>Actualmente, tabletele şi capsulele cu usturoi, care se găsesc fără reţetă la plafarurile de pretutindeni, sunt folosite pe scară largă de medici pentru reducerea tensiunii şi alungarea simptomelor acesteia.</p>
<p>Hipertensiunea este extrem de periculoasă fiindcă, în primul rând, simptomele ei nu sunt întotdeauna prezente – mulţi suferinzi nici măcar nu ştiu că o au – şi în al doilea rând, aproape întotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor şi arterelor, sub formă de crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar la moartea subită, dacă nu e controlată.</p>
<p>Totuşi, un lucru ar trebui să fie clar – usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu face decât să coboare tensiunea şi efortul impus inimii, venelor şi arterelor, plus alte simptome neplăcute, care pot reveni când terapia cu usturoi încetează. Oricum, folosirea prelungită a usturoiului a tins, în multe cazuri, să coboare permanent hipertensiunea!</p>
<p>REMEDIU PENTRU DIABET<br />
Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahăr din sângele diabeticilor. Într-un caz, un om cu diabet avansat aflase de la doctori că era într-o situaţie fără speranţă şi a fost trimis să moară acasă, la vârsta de şaizeci ani. La nouăzeci ani, încă mai trăia, sănătos tun. Începuse să mănânce o combinaţie de usturoi, pătrunjel şi creson. Nivelul zahărului din sânge i-a coborât de la 200 şi ceva la 110. Şi a continuat să folosească fericit acest remediu, timp de ani de zile. Usturoiul nu vindecă diabetul şi nu trebuie folosit fără permisiunea medicului. Dar poate fi un mod util de a coborî nivelul zahărului şi, astfel, de a controla boala. Surprinzător şi interesant, însă, este faptul – consemnat de mai multe ori – că usturoiul poate reduce nivelul zahărului din sânge la diabetici.</p>
<p>UN ALIMENT TESTAT, COMPARATIV CU MEDICAŢIA ANTIDIABETICĂ<br />
Usturoiul – deşi are o acţiune puţin mai înceată – este la fel de eficient ca tolbutamida (un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea glucozei excesive din sânge. Doamna R.B., consumatoare de usturoi, spune: „Recent, mi s-a pus diagnosticul de diabet moderat. Medicul mi-a spus că, dacă nivelul zahărului din sânge nu-mi scădea, trebuia să iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul să reducă nivelul zahărului din sânge, aşa că am început imediat să iau câte o capsulă de usturoi de 0,32 g, pe lângă vitamine şi drojdie de bere, după fiecare masă. Rezultatul: zaharul din sânge mi-a revenit la normal şi nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un medicament.</p>
<p>REÎNTINEREŞTE FICATUL<br />
Principala valoare a usturoiului în tulburările hepatice constă în puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din intestine şi, astfel, de a ajuta ficatul să se odihnească. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice şi ajută la creşterea şi vigoarea circulaţiei sangvine prin ficat. Se susţine că o linguriţă de usturoi, în amestec cu o lingură de untdelemn de măsline sau ulei de soia, luată seara, înviorează ficatul şi îl reîntinereşte atât de mult, încât pielea de pe trup va străluci de activitate reînnoită. Utilizatorii spun că e într-adevăr o plantă miraculoasă.</p>
<p>Dacă usturoiul nu e tolerat, cauza constă într-o deficienţă a organelor digestive – mai ales a ficatului. Un stomac sau un ficat în stare bună, spune ea, nu se va revolta niciodată împotriva unui element atât de natural şi benefic ca usturoiul.<br />
REMEDIU PENTRU CISTITĂ<br />
Infecţiile urinare pot fi dureroase şi handicapante. Doamna S.B.. povesteşte cum a folosit usturoiul pentru a combate o persistentă infecţie a vezicii: „Pentru aceia dintre dumneavoastră care suferă de cistită, usturoiul poate fi răspunsul. După ce m-am îmbolnăvit de câteva ori, am hotărât să-mi încerc propriul remediu. Am tocat câte trei căţei mari de usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus într-o linguriţă şi i-am înghiţit cu apă. După cinci zile, cistita mi-a trecut. Atât de simplu (…).”<br />
„Am mai avut cistită o singură dată, şi usturoiul şi-a făcut efectul din nou. Poate că merge şi pentru infecţiile rinichilor. Doctoriţa mea n-a fost deloc surprinsă, întrucât a avut o dată un pacient cu cancer la plămâni, care a trăit mai mult decât se aşteptase ea şi mânca usturoi. Medicamentul minune – chiar merge!”</p>
<p>LEAC PENTRU BOLILE DE STOMAC.<br />
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac şi intestine, afirmă un reputat cercetător şi expert în terapia cu usturoi. Se ştie că allicina din usturoi stimulează pereţii stomacului şi ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afecţiuni trebuie să fie diluat sau amestecat cu alte mâncăruri, precizează acelaşi expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este acela de a-l găti, sau a-l combina cu ou şi lapte. Totuşi, usturoiul nici măcar nu e nevoie să fie mâncat. Se poate folosi în cataplasme sau băi pentru picioare şi mâini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt atât de mari, încât e absorbit direct prin piele. Folosit în acest mod, are o eficacitate declarată de nouăzeci şi cinci la sută.<br />
Din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, usturoiul a fost lăudat în întreaga lume pentru eliminarea gazelor, a crampelor şi a simptomelor de inflamare.</p>
<p>TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT<br />
S-au înregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate şi consemnate amănunţit, după cum urmează: îngreunarea de după masă a fost înlăturată complet în cincisprezece cazuri şi uşurată parţial în şase cazuri din douăzeci şi cinci – deci un total de 84% eficacitate! Râgâielile au dispărut complet în treisprezece cazuri, şi parţial în nouă – din douăzeci şi cinci – la un total de 88% eficacitate! Flatulenţa a dispărut complet în douăzeci de cazuri din douăzeci şi cinci – un total de 80% eficacitate! Colicile cu gaze au dispărut complet în treisprezece cazuri şi s-au uşurat parţial în opt – la un total de 84% eficacitate! Greţurile au dispărut complet în şase cazuri din opt – pentru un total de 75% eficacitate! Se raportează că usturoiul nu aduce numai o uşurare temporară, ci eliberarea permanentă de aceste dezordini gastrice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că usturoiul e un carminativ care poate fi folosit în cazurile de flatulenţă şi colici, pentru a elimina gazele din stomac şi intestine şi a diminua crampele dureroase.</p>
<p>CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT PENTRU A CALMA DIGESTIA<br />
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi în cataplasme sau băi de picioare şi de mâini. Intern, usturoiul mărunţit poate fi luat cu miere, înainte sau după mese (folosiţi o jumătate de căţel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub formă de tablete sau capsule.</p>
<p>LEAC PENTRU CONSTIPAŢIE</p>
<p>Un reputat cercetător şi expert în terapia cu usturoi declară că persoanele care suferă de constipaţie îşi pot găsi uşurarea mâncând cu regularitate cantităţi moderate de usturoi, amestecate cu ceapă, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirmă el, stimulează mişcările peristaltice ale pereţilor intestinali şi, în acest mod, produce mobilitatea scaunului.</p>
<p>LEAC PENTRU PROBLEMELE NASULUI ŞI ALE GÂTULUI<br />
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos în cazurile care implică infecţii la ochi, urechi, nas şi gât. Dacă se ia o bucată de usturoi în gură, la începutul unei răceli, pe partea dintre dinţi şi obraz, răceala va dispărea în câteva ore sau cel mult o zi.<br />
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii superioare, absorbind toxinele – ceea ce e valabil şi pentru inflamaţiile cronice ale amigdalelor, glandelor salivare şi glandelor limfatice învecinate, empiemele sinusurilor maxilare, faringitele şi laringitele grave şi alte boli. De exemplu: această miraculoasă plantă vindecătoare face ca dinţii slăbiţi să prindă din nou rădăcini şi înlătură tartrul! Are efect curativ asupra cataractei şi inflamării canalelor lacrimale! Vă doare urechea? Înfăşuraţi planta în puţin tifon şi introduceţi-o în canalul exterior al urechii! Vă doare capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatând venele şi arterele, pentru a elimina congestia. Stoarceţi puţin suc de usturoi într-o linguriţă de miere (este un vechi remediu al pieilor-roşii!). Strănutaţi, aveţi nasul înfundat sau vă chinuieşte alergia? Încercaţi puţin usturoi tocat, înghiţit cu apă. Se spune că, în asemenea cazuri, usturoiul face minuni!</p>
<p>ALUNGĂ IMEDIAT RĂCELILE ŞI DURERILE DE GÂT<br />
Usturoiul acţionează mai repede decât vitamina C, la vindecarea răcelilor. Dacă se ţine un căţel de usturoi în gură, răceala va dispărea în câteva ore, maximum o jumătate de zi. Nu vă ustură deloc, dacă nu îl mestecaţi. Doar răzuiţi-l cu dinţii, din când în când, pentru a elibera câte puţin suc. (Dacă usturoiul e prea tare, încercaţi cu unul dintre verii săi mai blânzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum sau prazul.) În acest mod, o durere de gât se poate opri în câteva minute (merge chiar şi pentru temutele dureri de gât, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit că reuşeşte de fiecare dată – şi e mult mai de nădejde decât vitamina C, care poate să dea rezultate sau nu şi, adeseori, nu face decât să amâne inevitabilul. Usturoiul asigură o vindecare permanentă, nu doar temporară.</p>
<p>LEAC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR<br />
Bufeuri? Încercaţi usturoiul. Depresie? Puneţi puţin usturoi în salată. Iritabilitatea, anxietatea, greţurile, migrenele, oboseala sau agitaţia, balonajul abdominal, umflarea extremităţilor, ameţelile, tulburarea vederii, umflarea şi sensibilizarea dureroasă a sânilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene – toate au fost rezolvate de usturoi sau de substanţele pe care le conţine usturoiul. Emenagog dovedit, stimulează menstruaţia. Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.<br />
Astăzi, ştim că posibilitatea usturoiului de a mari absorbţia de vitamină B1 în organism poate fi de o valoare extremă pentru alungarea greţurilor matinale, a tensiunilor premenstruale şi a multor altor probleme. Medici de renume au constatat că usturoiul combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitaţiile, frisoanele, mâncărimile, obezitatea, leucoreea, artrita şi multe alte maladii. Desigur, usturoiul se găseşte şi sub formă de pudră, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor şi a farmaciilor specializate în Plante medicinale. Ceaiul se prepară doar amestecând o linguriţă de praf într-o ceaşcă de apă fierbinte, adăugând miere după gust. Sau o cantitate mică, mărunţită într-o linguriţă de miere, poate fi înghiţită cu apă înainte de mese.<br />
REMEDIU PENTRU EXCRESCENŢE DUREROASE ŞI SPASME LA COLON.<br />
M.V., medic stomatolog, relatează că, timp de zece ani, şi-a făcut tratamente cu raze X şi radiu, pentru a eradica nişte excrescenţe urâte ale pielii, care-i tot reapăreau, cu toate că un medic îi spusese că erau benigne. La aplicarea uleiului din această plantă uluitoare, usturoiul – care-i vindecase spasmele la colon – umflaturile dureroase de pe faţă i-au dispărut complet. Prima oară a încercat formula pentru o excrescenţă de lângă ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi – din capsule – şi în circa o lună umflătura a dispărut. A doua oară, a încercat-o pentru o excrescenţă din plantaţia părului, care creştea rapid, atingând chiar mărimea unei monede de zece cenţi, când şi-a dat seama prima oară de existenţa ei.<br />
Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o, văzând cu ochii. Aceste excrescenţe, spune el, erau cauzate de nişte arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfătuit să le usuce cu ajutorul alcoolului – pe care l-a încercat timp de două, trei luni, fără succes. „Şi să te mai miri”, comentează el, „că ne interesează declaraţiile despre usturoi şi cancer? Chiar dacă nu erau maligne, aceste excrescenţe s-ar fi putut cu siguranţă dezvolta în acel sens, având în vedere antecedentele mele medicale. Şi, categoric, nu s-au vindecat până nu am aplicat usturoiul. Mai mult, erau urâte şi dureroase. Sperăm ca această experienţă a noastră să se dovedească utilă şi pentru alţii. Tratamentul e inofensiv şi, în cazul nostru, s-a dovedit cum nu se poate mai benefic.</p>
<p>LEAC PENTRU PICIORUL ATLETULUI.<br />
Ani de zile, Sorin V. a suferit în tăcere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase de pe duşumeaua udă a unui vestiar. Degetele de la picioare i se înroşiseră, se cojeau şi îl dureau. Călcâiul şi talpa erau înăsprite de mii de mici perforaţii uscate. Picioarele i se roşeau insuportabil şi se jena să se descalţe. Avea arsuri, mâncărimi şi dureri. Când toate medicamentele s-au vădit neputincioase, usturoiul s-a dovedit că e un leac sigur pentru piciorul pacietului.<br />
Metoda de faţă constă în a întinde puţin usturoi proaspăt zdrobit peste zona afectată. Va da o senzaţie de căldură, timp de aprox. cinci minute. Trebuie să rămână pe piele timp de o jumătate de oră. Apoi, piciorul se spală cu apă simplă. Repetaţi procedeul o dată pe zi, timp de o săptămână şi adio afecţiune. (Dacă pielea arde, luaţi imediat usturoiul, spălaţi cu apă şi încercaţi din nou mai târziu, cu suc de usturoi diluat în apă, până găsiţi o mixtură care să nu ardă, întrucât excesul de usturoi poate agrava boala). Pentru a preveni reapariţia infecţiei, fierbeţi-vă ciorapii.</p>
<p>REMEDIU PENTRU ARTRITĂ, REUMATISM ŞI NEVRALGIE</p>
<p>Remediile cu usturoi pentru artrită includ folosirea lui ca tonic sau frecţii cu ulei vegetal obişnuit în care s-a prăjit usturoi. Se spune că un tonic simplu, preparat din usturoi mărunţit într-o lingură de miere, luat la masă pe o perioadă de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile şi suferinţele, mai ales în cazuri de sciatică şi gută. Un om de ştiinţă indian declara că uleiul extras din usturoi a avut întotdeauna mare succes în bolile paralitice şi reumatice. Un alt medic afirma că durerea părţilor reumatice poate fi mult uşurată, frecându-le cu usturoi. „Dă rezultate excelente”, susţine el. Un alt savant de frunte şi expert în terapia cu usturoi declara că, luat intern, usturoiul calmează rapid durerile reumatice şi nevralgiile.</p>
<p><a href="http://www.napocanews.ro/2011/02/reteta-miraculoasa-de-usturoi-din-tibet.html">Sursa</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/03/05/leac-tibetan/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Clătite cu mere a la Nea Costache</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/02/26/clatite-cu-mere-a-la-nea-costache/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/02/26/clatite-cu-mere-a-la-nea-costache/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Feb 2013 14:56:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[D`ale lu` nea Costache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3446</guid>
		<description><![CDATA[Mă pomenii az&#8217; pe la prânz cu nevasta: - Ma Costache mamă, nu faci tu nişte clătite de-alea bune cum numai tu ştii să faci? Mi-era cam în preget da&#8217; vorbele mieroase ale nevestii mă conviseră. - Fac mamă, cum să nu fac! Nu de alta da&#8217; tu-mi făcusi ciorbiţa [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Mă pomenii az&#8217; pe la prânz cu nevasta:<br />
- Ma Costache mamă, nu faci tu nişte clătite de-alea bune cum numai tu ştii să faci?<br />
Mi-era cam în preget da&#8217; vorbele mieroase ale nevestii mă conviseră.<br />
- Fac mamă, cum să nu fac! Nu de alta da&#8217; tu-mi făcusi ciorbiţa aia de văcuţă şi sărmăluţele de-mi mearsără la suflet!<br />
- Ei, vezi? Tocmai de-aia!<br />
- Păăăi, om avea ce-m&#8217; trebe?<br />
- Ce-ţ&#8217; trebe?<br />
- Ce să-m&#8217; trebuiască, niscai făină&#8230;<br />
- Vez&#8217; şi tu că mai e o pungă de-un kil ne-ncepută.<br />
- Ouă?<br />
- Sunt şi ouă, berechet.<br />
- Lapte, zahar&#8230;<br />
- Ai Costache, ai tot ce-ţ&#8217; trebuie numai că lapte nu mai e decât aşa, ca o cănuţă&#8230; daca vrei, pui doar apă minerală&#8230;<br />
- Las&#8217; că mă descurc eu, du-te la calculator şi joacă-te un Solitair că ma descurc eu!<br />
Ei, rămăsei io stăpân în bucătărie! Incepui să cotrobai p&#8217;in bufet şi mi le-nşirai pe masă: măsurai cu o cană gradată un pic mai puţin de-o juma&#8217; de kil de făină, un pliculeţ de zahăr vanilat, două ouă, esenţa de vanilie, doo mere mari, sănătoase&#8230; Ei da, uitasem zahăru&#8217;. Pusei şi punga de zahăr .<br />
Luai un ditai castronu&#8217; şi pusei într-însu&#8217; doo linguri de zahăr si doo ouă (c-al treilea-l scapai pe gresie si mai era si cu doo gălbenuşuri!) şi-ncepui  a le bate bine cu telu&#8217;. Pusăi paharul ăla de lapte, un praf de sare si ca o lingura de ulei (cică uleiu&#8217; ar infrăgezi aluatu&#8217;). Ei, uitai de mere! Lăsai castronu&#8217; de-o parte şi curăţai merele de coajă (mergea şi-aşa  cu coajă da&#8217; nu-mi placu c-avea ceva pete si bubuliţe), le scosăi cu grija cotoarele şi le dădui pe răzătoare (mama ei de razatoare că-mi zdrelii un deget!). Lăsai merele rase în pace pe farfurie şi-ncepui să pun faină: puneam o lingură-două, mestecam cu telu&#8217;, iar mai puneam, iar mestecam&#8230; pusei si cana de lapte da&#8217;&#8230; aluatu&#8217; meu era gros al dracu! &#8220;Eeei, ia să adaug eu apă minerală!&#8221; Multumit de ce-mi ieşi-n castron, adăugai şi merele rase şi mestecai bine cu telu. &#8220;Hai să punem şi aromeleee!&#8221; Aruncai un pliculeţ de zahăr vanilat, câţiva stropi buni de esenţă de vanilie şi-un pic de esenţă de rom (nu de-aia da&#8217; tot avea nevasta-mea pe-acolo!), ceva scorţişoara (că tot se-mpacă bine cu merele) si mai mestecai un piculet. &#8220;Booon, să căutăm tigaia acum! Da&#8230; unde mama lu&#8217; proces verbal o fi? Fug în camera la nevastă:<br />
- Mamă, unde-i iubito tigaia?<br />
- Caut-o şi tu în bufet mai în fund da&#8217; ia-o pe aia teflonată să nu se prindă clătitele!<br />
- Las&#8217; că stiu, nu ziseşi că io-s specialistu-n clătite?<br />
- Asai Costache da&#8217; dă-i mai repede că te-nvarti ca un&#8230; ou într-o căldare!<br />
- Acuşa mamă, imediat!<br />
Dădui iar fuga-n bucătărie, pusei tigaia pe aragaz să se-ncingă o ţârică, apoi pusei un piculeţ de unt. Ei, mergea şi uleiu&#8217; da&#8217; dacă tot aveam nişte unt pe-acolo&#8230; Ei, îmi trăsei castronu&#8217; pe-un ochi stins al aragazului să-l am pe aproape şi pusei in tigaie un polonic de aluat. Ridicai tigaia de pe aragaz clătinând-o într-o parte şi alta usor, numai bine cât să cuprinda aluatu&#8217; tot fundu tigaii şi-aşteptai să se facă pe-o parte, după care smucii de tigaie-n sus să-ntorc clatita. Cum dracu smucii, clătita să lipi preţ de-o clipită-n tavanu&#8217; proaspăt zugravit, după care ateriză-n viteză tocmai pe papucu&#8217; meu drept. Până a lua-o, mîţa, care nu ştiu cum dracu intrase-n bucatarie (pesemne atrasă de miros) se repezî la clătita, numai că&#8230; simţind-o fierbinte, se retrase spăşită. Poftii politicos mâţa afară, aruncându-i totodată şi prima mea clătita din serie:<br />
- Ia-o Miţo fire-ai a iacă-cui, doar pentru tine fac io clătite!<br />
Ca să nu vă mai ţin de vorbă, făcui clătite din tot aluatu&#8217;, ultima ieşindu-mi groasă de ziceai ca-i&#8230; plapumă! &#8220;Las&#8217; că pe-aia o mananc io,  să nu mă critice nevasta!&#8221;<br />
Având pe-aprope un borcan de dulceaţă de gutui, m-apucai să le ung, apoi să le rulez frumos câte una. Intrai cu farfuria cu clatite-n mână in cameră:<br />
- Gata Costache, terminasi?<br />
- Da mamă, serveste!<br />
- Bune clatite făcuşi mă Costache, să-ţ&#8217; ţînă Dumnezeu obiceiu&#8217;!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/02/26/clatite-cu-mere-a-la-nea-costache/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>16</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O sară de vară</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/02/20/o-sara-de-vara/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/02/20/o-sara-de-vara/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 20 Feb 2013 18:31:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[Di p`ici di p`in Gorj]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3432</guid>
		<description><![CDATA[- Pso-mă-nea, pso-mă-neaaa! Un&#8217;e dracu intri boalo-n porumbii oamenilor? &#8216;Napoi, n-auz&#8217;? Aşa, la fântână! A-dî-pa-dî, a-dî-pa-dî !! Ale doo vaci să-ntoarsără alene îndreptându-se-ncet spre jgheabu&#8217; fântânii. În jgheabu&#8217; din lemn acoperit cu muschi era apa caldă, rămasă de alte vite. Nea Ion scoasă coceanu&#8217; de porumb învelit într-o treanţă din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>- Pso-mă-nea, pso-mă-neaaa! Un&#8217;e dracu intri boalo-n porumbii oamenilor? &#8216;Napoi, n-auz&#8217;? Aşa, la fântână! A-dî-pa-dî, a-dî-pa-dî !!<br />
Ale doo vaci să-ntoarsără alene îndreptându-se-ncet spre jgheabu&#8217; fântânii. În jgheabu&#8217; din lemn acoperit cu muschi era apa caldă, rămasă de alte vite. Nea Ion scoasă coceanu&#8217; de porumb învelit într-o treanţă din gaura din fundu&#8217; jgheabului. După ce jgheabu&#8217; să goli de apa clocită de soare, nea Ion puse-ndărăt coceanu-n gaura jgheabului, înţăpenindu-l bine. Să-ntins-apoi spre păluga de lemn a cumpenii, o înfăşca cu putere, premânând-o apoi în fântână. Mişcă puţin de paluga până ce găleata veiche din lemn să răsturnă, începând să sa umple cu apă. Nea Ion premână păluga cumpenii în sus până când  găleata ieşi din fântână, apoi o răsturnă în jgheabu&#8217; lângă care ale doo vaci aşteptau nerăbdatoare. Începură să soarbă cu nesaţ apa rece, în ăst timp, nea Ion mai scoţând o galeată şi răsturnând-o în jgheab. Apa scădea din jgheab sub boturile nesăţioase ale vacilor ce sorbeau apa rece. Mai scoasă o galeată de apă, o aşeză pe colacu&#8217; fîntânii, apoi  începu şi el să bea cu înghiţituri rare. Scoase capu&#8217; din galeată scoţând un „aaa” de plăcere, apoi cu dosu&#8217; mânii îşi şterse stropii de apă din musteaţa-i pleoştita. Vacile, sătule-acu&#8217;, să-ndreptară alene spre poarta deschisă de doda Lisaveta.<br />
- Venişi omule?<br />
- Veni fă muiere, venii! Bagă-le-n grajd şi mulge-le da&#8217; mai păstrează-le şi viţăilor ălora lapte să sugă şi ei&#8230; că le-or fi foame săracii! Aşa că nu te-ntrebai Lisaveto, &#8216;mi loaşi şi mie un pachet de ţîgării?<br />
- Nu-ţ&#8217; loai Ioane, uitai!<br />
- Fir-ar-al dracu muiere, că răbdai de tutun ca un câne! Aş şi mânca o ţîgarie dac-aş avea-o acuşa&#8230; Mi-o da vecinu&#8217; ăsta-l nost&#8217; o ţîgarie&#8230;<br />
Nea Ion s-apropie de gardu&#8217; vecinului:<br />
- Costandinee, bă Costandine băăă!<br />
- Ce-i nea Ioane, zîsă Costandin apropiindu-să de gard.<br />
- N-ai mă Costandine tată o ţîgare de tutun că rămănsăi dracului fără tutun cu vitele şi baba mea uită să-mi ia di la prăvălie! Ţ&#8217;-oi da-o-napoi când oş lua&#8230;<br />
- Lasă neică Ioane, do&#8217;r mi-ai dat şi dumneata cân&#8217; am rămas în pană! Vetuţooo!<br />
- Ei Costandine, ce-i?<br />
- Ia adă tu pachetu&#8217; ăla de ţîgari să fumez câte una cu nea Ion!<br />
- Na Costandine ţîgările! Bună zîua  neică Ioane!<br />
- Să trăieşti Vetuţo tată!<br />
- Ei, io vă las, zîsă Vetuţa, că am oareşcare treabă p&#8217;in obor pi la păsări!<br />
- Treci incoa&#8217; pe lemnu&#8217; ăsta Costandine tată&#8230; c-am tot zîs că bat blana asta-n gard da&#8217;&#8230; m-am loat cu altele şi-am uitat&#8230; Aaaşa, şez&#8217; icişa, zîsă nea Ion făcându-i loc şi lu&#8217; Costandin.<br />
- Ia nea Ioane, zîsă Costandin întinzându-i lo ţîgarie.<br />
Nea Ion lo ţîgaria, o frecă o ţâră între doo deşte, apoi o bătu uşor de doo-trei ori cu capu&#8217; de unghia deştului al mare.<br />
- Daaa&#8217; un foc ai tu Costandine tată ca vorba aia, fum oi scoate io, zîsă nea Ion râzând gâjâit.<br />
-Cum altfel neica Ioane, am şi foc!<br />
Costandin aprinsă un cribit, îl apropie de ţîgaria lu&#8217; nea Ion, apoi şi-o aprinsă şi pe-a lui. Nea Ion trasă cu sete din ţîigarie, fuiori de fum ieşindu-i apoi pe nări, p&#8217;intre firele lungi din musteaţă:<br />
- Bună-i mă tată, fir&#8217;-ar a dracu&#8217; cu mustu&#8217; ei de ţîigarie, c-atunci cân&#8217; am loat prima ţîgarie, măi bine loam în gură un căcat&#8230; hă-hă, că eram măi căştigat! Eiii, ba Costandine tată, ţ&#8217;a măi scris fiu-tau?<br />
- Nu, nu mi-a scris dar mi-a trimes vorbă pe Vasile-alu&#8217; Bâzoi, că-i şi-ala la oraş, cică şi-a loat servici la o fabrică de ţîment si cica i-au dat ăia o odaie la un cămin de-ăla de nefamelişti. A plecat şi ăsta de-acas&#8217; şi m-a lăsat c-o groază de hangarale pe cap: nu şi nu, că iel să duce dom&#8217;le la servici în oraş!<br />
- Da&#8217; nu-l însori Costandine nene, că-i cam timpu&#8217;!<br />
- Io ştiu neică Ioane? Cic-ar avea o fată pe-acolo&#8230; dracu ştie? A măi vorbit el cu vreo doo p&#8217;aci p&#8217;in sat şi&#8230; nimic! Că i-am zîs şi lui: băăă  Sandule, însoara-te şi tu tată,că iote: ăla al lu&#8217; Vasîle al lu&#8217; Radu lu&#8217; Pârşu, că-l ştii şi dumneata, un bloncos oaicheş şi-o ţâră chiortui&#8230; îsi lo o mândreaţă de muiere, şi-al meu&#8230;<br />
- Ei, lasă Costandine că i-o veni şi lui rându&#8217;, că slavă Domnului, chior nu-i, şchiop nu-i, olecuţa carte are şi el, părinţî&#8217;-s gospodari&#8230;<br />
- Să dea &#8216;Mnezău neică! Băăă neică, fusăşi az&#8217; cu vacile?<br />
- Îhî, fusăi!<br />
- Atunci n-auzăşi ce păţî Gligore-al lu&#8217; Ionel al lu&#8217; Ţîrcomnicu?<br />
- Nu, n-auzii! Ce?<br />
- Să-ntoarsa de la Cărbuneşti cu-n gardilop în căruţă ca i-l lo fie-sii de zestre, că să mărită săptămâna-ailantă&#8230; ei, şi să trezî muierea lui la poartă cu căruţa, şi bietu&#8217; Gligore-n căruţă făcut cârcel, aproape mort! Do&#8217;r ce-l dusăra-n casă şi-şi dădu duhu&#8217;!<br />
- Săăăracu&#8217;, Dumnezău să-l ierte! Bă Costandine tată, cu Gligore ăsta am fost bun prietin, am flăcăit amândoi, am plecat amândoi de răcute la armată&#8230; Merg si eu mai târzîu cu o lumanare&#8230;<br />
- Ioaneee!<br />
- Ce-i fă?<br />
- Hai mă omule fir-ar a dracu de purcea că ieşi din cocină şi nu măi pot s-o bag &#8216;napoi!<br />
- Viu acu&#8217; muiere! Să traieşti Costandine şi mulţămesc de ţîgarie! Îţ&#8217; rămân dator, mă!<br />
- Nicio datorie neică, să trăieşti!<br />
Neica Ion plecă grăbit să dea de doda Lisaveta să bage purceaua-n cocină.<br />
- Lisaveto, băgaşi purceaua?<br />
- Păi tu crezuşi ca scăpă? Nu scăpă omule, da&#8217; văzui că nu te măi săturai de taină cu Costandin! Îţ&#8217; place să tăifătuieşti de parc&#8217;-ai fi o muiere!<br />
- Taci fă, c-auzii că muri bietu&#8217; Gligore-al lu&#8217; Ionel al lu&#8217; Ţîrcomnicu&#8230;<br />
- Auzii mă, auzii: n-a fost el n&#8217;aintea ta cu mă-sa Ioana la mine-mpeţît?<br />
- Ei, da, mi-amintesc, zîsă neica Ion c-o urma de gelozală-n glas.<br />
- Ahaaa, lasă mă, nu fi gelos ca io pe tine te-am loat&#8230; că  jucai frumos în hora şi&#8230;ierai şi frumos mă!<br />
Ieream&#8230; Şi-acuma am ajuns de&#8230; &#8216;ai de curu&#8217; mieu!</p>
<p>Recomand:  <a href="http://mesterulmanole.wordpress.com/2013/02/11/cele-3-ipostaze/">Mesterul Manole</a>, <a href="http://blog.adrianvoicu.ro/index.php/2013/02/17/razbunare/">Nelinistitul</a>,  <a href="http://popateapa.wordpress.com/2013/02/19/festivalul-folcloric-natura-in-folclorul-transfrontalier/">Popa Teapa</a>, <a href="http://lunapatrata.wordpress.com/2013/01/21/timpul-nu-exista-e-doar-inventia-noastra/">Shayna</a>, <a href="http://teonegura.wordpress.com/2012/12/17/trafic-cu-hituri-runda-148/">Teo Negura</a>, <a href="http://theodora0303.wordpress.com/2013/02/18/singura-impotriva-tuturor-dusmanilor-udrea-elena-lupta-pentru-presedintia-pdl-daca-a-mers-la-basescu-de-ce-sa-nu-mearga-si-la-ea/">Theodora</a>,<a href="http://ivanuska.wordpress.com/2013/02/06/mfc-6/"> Vania</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/02/20/o-sara-de-vara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Am renunţat la ţigări&#8230;</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/01/15/am-renuntat-la-tigari/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/01/15/am-renuntat-la-tigari/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Jan 2013 08:50:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[D`ale lu` nea Costache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3422</guid>
		<description><![CDATA[&#8230; dar nu şi la fumat! De patru luni , împreună cu a mea consoartă, am renuntat la ţigări, trecând pe ţigara electronică. Deşi părerile pro şi contra acestui instrument de fumat sunt împărţite, avantajele imediate ale trecerii pe ţigara electronică s-au văzut: dimineaţa nu ne mai sculăm cu gura [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>&#8230; <span style="font-size: medium;">dar nu şi la fumat! De patru luni , împreună cu a mea consoartă, am renuntat la ţigări, trecând pe ţigara electronică. Deşi părerile pro şi contra acestui instrument de fumat sunt împărţite, avantajele imediate ale trecerii pe ţigara electronică s-au văzut: dimineaţa nu ne mai sculăm cu gura amară, putem fuma liniştiţi în cameră, mirosul fiind de data aceasta, după spusele fiului meu care este nefumător, cel de deodorant de cameră, am eliminat scrumierele, dar mai ales&#8230; nu ne mai arde atât de tare la buzunar! Unii ziceau că folosind ţigara electronică, după un timp renunţi complet la fumat! Aiurea, atâta timp cat ne luăm porţia zilnică de nicotină (cea care dă dependenţă),  nu am renunţat până acum! Motivul? Lipsa ambiţiei!<br />
</span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/01/15/am-renuntat-la-tigari/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>22</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>In memoriam Sergiu Nicolaescu</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2013/01/04/in-memoriam-sergiu-nicolaescu/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2013/01/04/in-memoriam-sergiu-nicolaescu/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 04 Jan 2013 14:35:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[D`ale lu` nea Costache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3402</guid>
		<description><![CDATA[Gorjenii deplang moartea celui care a fost si va ramane cel mai bun regizor roman, Sergiu Nicolaescu. In urma cu mai putin de o luna, in Consiliul Local Targu-Jiu, in prezenta marelui actor si regizor, consilierii prezenţi au votat în unanimitate propunerea prin care acesta era declarat cetăţean de onoare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong><span style="font-size: medium;">Gorjenii deplang moartea celui care a fost si va ramane cel mai bun regizor roman, Sergiu Nicolaescu. In urma cu mai putin de o luna, in Consiliul Local Targu-Jiu, in prezenta marelui actor si regizor, consilierii prezenţi au votat în unanimitate propunerea prin care acesta era declarat cetăţean de onoare al oraşului. Vizibil emotionat, marele regizor a spus: </span></strong><span style="font-size: medium;"><em> </em></span><strong><span style="font-size: medium;"><em>&#8220;Vă mărturisesc că m-aţi impresionat prin gestul dumneavoastră şi prin tot ceea ce aţi făcut. E mare lucru. Mă pot mândri cu domniile voastre şi nu vă voi uita niciodată&#8221;</em></span></strong><strong><span style="font-size: medium;">. El a vorbit apoi despre cariera sa profesională, precizând că peste tot pe unde a fost prin lume a spus că este născut la Târgu-Jiu.</span></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><span style="font-size: medium;"><a href="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/01/sergiu-nicolaescu.jpg"><strong><span style="font-size: medium;"> </span></strong></a><strong><strong><a href="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/01/doliu-cinema2.jpg"><strong><span style="font-size: medium;"> </span></strong></a><strong><strong><strong><img class="size-medium wp-image-3406  aligncenter" title="sergiu-nicolaescu" src="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/01/sergiu-nicolaescu-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></strong></strong></strong></strong></strong></span></strong><strong><span style="font-size: medium;"><a href="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/01/sergiu-nicolaescu.jpg"><strong><span style="font-size: medium;"><strong> </strong></span></strong></a><strong><strong><a href="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/01/doliu-cinema2.jpg"> <strong><span style="font-size: medium;"> </span></strong></a></strong></strong></span></strong><strong><span style="font-size: medium;"> </span></strong></p>
<p><strong><span style="font-size: medium;"><em>&#8220;Ceea ce am făcut în viaţă, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România şi peste un miliard de telespectatori în lume şi, cu toate acestea, ca gorjeni şi ca olteni vă puteţi mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viaţă. Existenţa mea&#8221;</em></span></strong><span style="font-size: medium;">, <strong>a mai spus Nicolaescu. In aceeasi zi, fostul cinematograf din municipiu, inchis inca din primavara si moderizat printr-o investiţie a Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) şi a autorităţilor locale, a primit numele </strong></span><strong><span style="font-size: medium;">marelui regizor si actor, Sergiu Nicolaescu, acesta participand personal la inaugurare.</span></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><span style="font-size: medium;"> </span></strong><strong><span style="font-size: medium;"><strong><strong><img class="size-medium wp-image-3407 aligncenter" title="doliu-cinema2" src="http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2013/01/doliu-cinema2-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></strong></strong></span></strong><span style="font-size: medium;"> </span></p>
<p><strong><span style="font-size: medium;">În semn de omagiu, Sergiu Nicolaescu va primi, post-mortem, o stea pe Aleea Celebrităţilor din Târgu-Jiu, alaturi de marele sculptor gorjean, Constantin Brancusi. Pe clădirea cinematografului ce poartă numele regizorului ese arborata o panglica neagra, lata, de peste 10 metri lungime. Targujienii ce trec prin fata Cinematografului „Sergiu Nicolaescu”, lasa sub fotografia ce-l infatiseaza pe „Nemuritor” lumanari aprinse, ca semn al  omagiului lor pentru marele regizor. De asemenea, ca un semn de omagiu pentru vasta opera cinematografica pe carer ne-a lasat-o Sergiu Nicolaescu, reprezentanţii România Film au decis ca vineri, 4 ianuarie 2013, între orele 22.00-05.00, la cinematograful „Sergiu Nicolaescu” din Târgu-Jiu şi la cinema Patria din Bucureşti să ruleze, gratuit, filmele „Dacii”, „Revanşa”, „Ultimul cartuş” şi „Nemuritorii”. </span></strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong><span style="font-size: medium;">Sergiu Nicoalescu a fost un om extraordinar, un cineast fără egal. Dumnezeu sa-l odiheasca in pace! </span></strong></p>
<p><strong><span style="font-size: medium;"><a href="http://www.gorjexclusiv.ro/cotidian/regizorul-sergiu-nicolaescu-stea-pe-aleea-celebritatilor-din-targu-jiu.html">Sursa foto</a><br />
</span></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2013/01/04/in-memoriam-sergiu-nicolaescu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vasîlca, găleata și votu&#8217;</title>
		<link>http://www.neacostache.com/2012/12/07/vasilca-galeata-%c8%99i-votu/</link>
		<comments>http://www.neacostache.com/2012/12/07/vasilca-galeata-%c8%99i-votu/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Dec 2012 17:11:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>costache</dc:creator>
				<category><![CDATA[Di p`ici di p`in Gorj]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.neacostache.com/?p=3393</guid>
		<description><![CDATA[- Fă Vasîlco, ia ieși fă o țâră la gard! - Ce-i fă Lisaveto, ce-i? - Ieși o țâră că nu te țin mult că-mi dă făsuiu-n foc! - Ei, iote venii! - Fă, ori mi să păru mie ori opri la tine la poartă masina aia cu megafon de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: medium;">- Fă Vasîlco, ia ieși fă o țâră la gard! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Ce-i fă Lisaveto, ce-i? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Ieși o țâră  că nu te țin mult că-mi dă făsuiu-n foc! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Ei, iote venii! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Fă, ori mi să păru mie ori opri la tine la poartă masina aia cu megafon de tot strigă prin sat? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Ei&#8230; </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Zi-i fă, opri? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Opri fă, opri! Opri! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- I-auzi! Da&#8217;&#8230; care fu Vasîlco? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Dracu&#8217; știe că nu mai știu cum îl cheamă da-i om de treabă că-mi pupă și mâna! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- I-auzi&#8230;. </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Da&#8230; și-mi dădu un călindar bisericesc, un carnețăl, o găleată și-un pix! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Și ce vru? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Ce să vrea, să-l votez duminecă! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Proastă ești fă Vasîlco, cum dracu&#8217; să-l votez&#8217; dacă tu uitași și cum îl cheamă? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Tu ești proastă fă, io nu știu că trebuie să pun ștampila pe inimă? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Pfuiii, năroadooo, ăla-i di la ARD-u&#8217; lu&#8217; Chiombu&#8217; făăă!E-a lor inima!<br />
</span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- I-auz&#8217;!!!  ARDe-i-ar focu&#8217;, c</span>ă<span style="font-size: medium;"> înainte cu o săptămână  de-a veni ăsta să-mi dea ce-mi  dădu, nici nu măi vream să mă duc la votare c</span>ă<span style="font-size: medium;">-n fiste sară  când dau  drumu&#8217; la televizor, numai pe Chiombu-l văd&#8230; că sting dracu&#8217;  televizoru&#8217; să nu-l vadă nor&#8217;-mea că-i borțoasă și ori îl leapădă, ori  cân&#8217; l-o face, iese copilu&#8217; chior ca </span>ă<span style="font-size: medium;">sta, Duoamne ferește! Ei, de aia  mă duc la io la vot, numa&#8217; de-a dracu, să nu-l votez pe chior! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Da&#8217; cu cine votezi fă, cu ăia ai OTV-ului? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Nu dă-i iacă-cui că din vina lor am rămas în anu&#8217; </span>ă<span style="font-size: medium;">la cu Elodia lor făr&#8217; de găini! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Păi cum? </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- De  năroadă, de-aia, c-am belit oichii pân&#8217; la patru dimineață că ziceau  c-o găsăsc ei pe Elodia aia&#8230; draci de-ai chiori! Ei, și numa&#8217; ce mă culcasem io, că spre  ziuă a venit dihoru&#8217; de m-a lăsat săracă de trei&#8217;j de găini! </span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Și cu care votezi fă?</span></p>
<p><span style="font-size: medium;">- Cu-ai lu&#8217; Ponta votez, chit c</span>ă<span style="font-size: medium;">-m&#8217; pup</span>ă<span style="font-size: medium;"> </span>ă<span style="font-size: medium;">la m</span>â<span style="font-size: medium;">na si-mi mai d</span>ă<span style="font-size: medium;">du si g</span>ă<span style="font-size: medium;">leata! Stii ce f</span>ă<span style="font-size: medium;"> Lisaveto, las&#8217; c</span>ă<span style="font-size: medium;">-i bun</span>ă<span style="font-size: medium;"> si galeata </span>ăstuia<span style="font-size: medium;">, s</span>ă<span style="font-size: medium;"> fie primit!<br />
</span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.neacostache.com/2012/12/07/vasilca-galeata-%c8%99i-votu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>13</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
