daică, dodă - apelativ pentru o femeie mai in varstă
dăinăuÅŸÂ Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â – leagăn, scrânciob
dân                        – din
deală                     - (la) deal
de’al data            – altădată
de’al timp           – altădată, în alt timp
decoraţâie         – decoraÅ£ie
deceaÅŸa               – uite aÅŸa
dedeasăm           – dădusem
desară                  – deseară
deÅŸchide             – deschide
deÅŸchiotora       – a desface ÅŸiretul
dezminÅ£at           – nebun
didijos                  – mai jos, jos de tot
di pe                      – de pe
di la                       – de la
doo                        – două
dooză ÅŸi doo      – doua zeci ÅŸi două
dooÅŸunu              – doua zeci ÅŸi unu
doftor,doptor   – doctor
dupe                     – după
durmi                   – dormi
- Ce-ai tu Mărie mamă de râz’ într-una, ha? Ce-ai de râs într-una?
- De, mamă…
- Cân’ pleci cu vacile la câmp, râz’, cân’ vii cu iele acas’, râz’… Ce tot ai de râz’?
- De, mamă…
- Cân’ coÅŸi la ia aia a ta, iar râz’ ca proasta! Ce tot ai?
- De, mamă…
- Şi cân’ dai cu mătura pe bătătura râz’! De-un an o ţâi tot într-un ras! Ce tot ai?
- Maaamă, cân’ Å£’-oi spune, te prăpădeÅŸti ÅŸi dumneatale de râs!
-Â Spune fato!
- Păăăi… de-un an de zâle, îl tot mint pe Ion al daichii Frusâna că-l iau de
bărbat… ÅŸi…iel mă regulează degeaba! Păi nu-i de râs?
Deoarece un mare procent al accesarilor blogului meu venite de pe Google se datoreaza mai vechilor postari cu clipuri de muzica usoara romaneasca veche, m-am gandit sa mai aduc in atentia mai tinerilor sau mai varstnicilor iubitori de muzica romaneasca, cativa solisti si piese, care altadata erau slagare. Le dedic celor din generatia mea, fiind muzica cu care am si au crescut, tinerilor care descopera aceste vechi slagare cu admiratie, cat si tuturor romanilor care se afla departe de tara. Iata cateva din ele:
M-am decis să alcătuiesc un mic dicţionar de oltenisme (gorjenisme), şi cer ajutorul tuturor celor care sunt sau au fost trăitori pe aceste meleaguri, să-l completăm împreună. Momentan, oltenismele de la A la D:
Mic dictionar de gorjenisme (oltenisme)
A
abunament  – abonament
abure          – abur
acas’           – acasa
acia             – aci
acoloşa       – acolo, mai departe
acuşica       – acum, de curand
adimistraţâie – administraţie
advocat       – avocat
adurmit       – adormit
ai fă                – hai fă, auzi fă
aideţ’           – haideţi
ailant, allant, alălant -celălalt
alemandoo  – amândouă
ambar         – hambar
anine          – anin
arăni, hărăni – a se hrăni, aci cu sensul a se pricopsi
ardica         – sălta, a ridica
auz’            – auzi
Ä‚
ălălante – celălalte
ălbii     – albii
ării       – arii
ăripi     – aripi
B
barim           – barem, măcar
băieţ’            – băieţi
bărbaţ’         – bărbaţi
bătrâneţă    – bătrâneţe
băşca            – başca
bătătură      - curte, ogradăb
bâlhănit,ă  – tulbure (apa sau vinul)
bâzăi             – bâzâi
betelie          – sfoară de legat pantalonii
berbenita    – putinică pentru murături sau brânză
beut, beui   – băut, băui
beutură       – băutură
beşică           – băşică
bişag             - belşug
boalcă         - (despre apă, vin) calda, cald
bobolani     – boboci de gâscă
brabete        – vrăbioi
bulentin      – buletin
bungineală – ceaţă, pâclă
buşlui         – a căuta, a răscoli
C
castraveţ’  – castraveţi
cămaşe      – cămaşă
căminete   – cămin
căpuşe       – căpuşă
cărpător, cârpător – lopată din lemn pentru pâine sau turtă
cărţ’          - cărţi
căşi           - case
căta           - a căuta
căţăl          - căţel
căţa           - căţea
căzan        - cazan
cân’          - când
câne         - câine
cântasăm  - cântasem
cebălui     – a irosi fără rost
cebăluit    – om de nimic, netrebnic
cerca       - a încerca
cici           – (interj.) chemarea porcilor
ciocău      – încuietoare la poartă
ciocoti     – a ronţăi, a mânca ceva
cinşpe      – cinsprezece
ciuciulete – ud leoarcă
ciulumea  – ciulama
chirăi       – a ţipa, a zbiera (la copii mici)
cloţă        – cloşcă
coloşa      – acolo
copăit      – a doua praşilă la porumbi
copârÅŸeu  – sicriu
coperiÅŸÂ Â Â Â -Â acoperiÅŸ
cotăriţă    – coÅŸ mare de nuiele
cotovaică – jumătate de coajă de dovlete, uscată
creacă     - creangă, ramură
cribit      -  chibrit
cumbunoare – (expresie) cum ar fi, să zicem
cunie         - bucătărie de vară
cura           – a curăţa (porumbi)
curastă     – curastră
cuţât         – cuţit
D
dăinăuş            - leagăn, scrânciob
dân                  - din
deală               - (la) deal
de-al dată        -  altă dată
de-al timp       -  altă dată, mai târziu
deceaÅŸa, diceaÅŸa- uite aÅŸa, de aia
decoraţâie       -  decoraţie
dedeasăm        -  dădusem
dedulci             -  a se spurca cu carne în zi de post
deşchide          - a deschide
deşchiotora    - a se desface la şiret
dezminţat        - dezmăţat
didijos              - mai în jos, sub
di pe                  - de pe
di la                   - de la
dinadins          – anume, intenţionat
do’r                    – doar
doo                    – două
dooză’ şi unu    – douăzeci şi unu
doftor, doptor  - doctor
duminecă          - duminică
dupe                  - după
durmi                - a dormi
- Haaai măăă!
- Lasă-mă dracu’ omule că nu să poate, ce vrei să păţască copilu’ ceva? Ce dracu’, ‘s-‘n luna noua! Lasă zău, măi ai si tu răbdare doo luni!
- Doo luni? Duoamne, atât de mult? Doo luni?
- Atât: doo luni! Şi-apoi… Auz’, da’ ştii ceva?
- Ce drac’ să măi stiu acu’?
- Du-te tu la Lenuţa că tot ie bărbat’-su plecat cu oile-n munte şi… o vrea ia!
- Fă, tu vorbeşti serios?
- Zău, iote, ia cinci poli d’icea şi roag-o cu bani! Hai, du-te şi lasă-mă pe mine-n pace! Zău, du-te!
- Fusăşi omule la Lenuţa?
- Fusăi muiere, fusăi!
- Ei, şi cum fu? Te răzolvă?
- Aha!
- Şi-t’ lo şi bani?
- Da, ‘i dadui şi bani!
- Câţ’?
- Păi…cinci poli, cât’ avui!
- Şi… ţâ-i lo?
- ‘I lo!
- I-auz’ curva, coţofana dracu’, să uită la banii tai, şi ia cân’ a fost borţoasă, io nu i-am loat nimic lu’ bărbat’-su!
- Leancooo!
- Ce-i fă Vetuţo, ce-i? Ha? Ce-i?
- Fă, io-ţ’ spun cu frumosu’: fi-ţ’-ar cloţa aia a ta a dracu’ cu tine în spinare, o măi ţâi fă tu mult p’in plătăgelele şi p’in grădina mea?
- Îuuu, iar intră la tine?
- A dracu’ ce ieşti, nu ştiai că toată zâuuulica şezu numa-n grădina mea, de-mi ciuguli toate plătăăăgelele. Răbdai io fă cât rabdai, că tot zâsăi ca ţ’-o iei dracu de-aci din grădina mea, da’ pe tine te doare-n cur fă, nesâmţâta dracu’!
- Di ce mă faci fă nesâmţâtă, zglăvoşata dracu’, te uitaşi fă-n oglindă să vez’ cum arăţ’, că ieşti împopoţonată ca o păpărudă? Parc’-ai fi o mătură!
- Huideooo, sărăntocii şi zgârciţî’ dracu’, că vă mancaţ’ di su’ unghii, tu şi ramolitu’ de bărbat’-tu…leşinaţî’ dracu’, că traiţ’ cu dude şi mămăligă, că de-aia dădu genteria în nepot’-tu, şi cloţa o ţâi numa-n grădina mea!
- Fă, nu te loa de copil că acu’ sar gardu’ la tine şi te iau de păr de te târnosăsc p’in toată bătătura, auzâşi? De copil să nu te iei fă, destrăbălata dracu’! Că tu te-ai călărit cu tot satu’ fă, da’ n-ai fost în stare să faci şi tu un copil cu cine să nimerea acolo! Stearpa dracu’! Pocitanio! Huideooo!
- N-am facut fă, n-am făcut, că n-am vrut! De-aia, nu ca tine care ai făcut o căruţa de proşti!
- Copiii mei ie proşti fă? Ie proşti? Ia să trec io la tine, că mă scosăsi din ţâţâni! Aşa, iţ’ convine? Iţ’ convine? Na, măi na!
- Îuuu, săriţ’ că-m’ jumuli păru’ din cap, săriţ’ lume că mă omoară nebuna! Îuuu, săriiiţ’!
- Vetuţo! Vetuţo, treci fă dracu-n casă şi las-o dracu’ de curvă! Fă, n-auz’ să treci acasă s-o laşi în pace, că acu-ţ’ altoiesc doo pe şele! Aşa, treci in oboru’ tau, că toată zâua şez’ cu năroada asta de ceartă! Na! Măi na una!
- Dai în mine mă, în mine mă, în miiine? Ce mă, îţ’ pare rău de curva asta? Ce, crez’ că io nu ştiu mă că săreai gardu’ la ea cân’ ieream io borţoasă? Biiine, omule! Bineee! Dă-n mine mă, că de-ai măi mânca tu din mânile mele, să mă scupii pe mine-n gură! Dai în mine mă? Ha? Dai in mine pentru curva asta? Biiine omule!
- Bine-ţ’ făcu fă, bine-ţ făcu, c-o să-l cinstesc că te bătu! Bine-ţ’ făcu că nu-ţ’ mai tace dracu meliţa aia de gură!
Inspirat de Nataşa lui Vania, pisicuţa Anei-Maria şi a pisicuţei fetei uituce, redau şi eu mai jos, clipurile cu niste pisici extrem de talentate. Daca aveţi răbdare să vedeti integral aceste clipuri, distracţia este garantată! Şi-aşa azi, politica mă indispune!
- Leancooo! Leaaanco!
- Ce-i Vetuţo!
- Ia dă-te o ţâra langă gard că am ceva cu tiiine!
- AcuÅŸiiica! Iote vin!
- ‘Mneaţa Leanco!
- ‘Mneaţa Vetuţo!
- Fă, iote, visai pe biata muma, Dumnezău s-o ierte, o visai că ar fi mâââncat săraca niscaiva piftii şi tomna făcusăm asară câteva strănchini… şi zâsăi să-ţ’ dau de pomană. Să-i fie ’naintea sufletului mumii, ia de-acia!
- Bodeaproste, să-i fie primit!
- De-aia, că măi aveam niscai hăripi de gâscă, labele si târtiţa şi am făcut asară… Faaatălică, ce să-ţ’ zâc, n-am durmit cât îi noptiiicica de lungă, d’or spre dimineaţa ce mă lo somnu’…
- Păi ai fost betegă, te-a durut ceva?
- Durut pe dracu, nepotu-miu fă, dracu ştie, a mâncat dude prea multe şi toatăăă nuoaptea a trecut p’in iel, a avut diharie!
- Bieeetu’ copil, da mumă-sa şi tac’su un’e-s? Au plecat la Dolj la o sora de-a ei că face nuntă…şi iote, am rămas ieu cu iel şi l-am lăsat să mănânce la dude, fir’-ar ale iacă-cui de dude…şi iote ce păţî bietu’ copil!
- Auz fă, ia fă-i tu niscai ceai de gălbinele că-i trece iute-iute!
- ‘I făcui fă, acu-i măi bine!
- Auz’, iote că asară ne-am loat cu alte elea şi-am uitat să te întreb: tu măi ai niscai zamă de varză în putină, c-a mea s-a mucegăit şi s-a linciurit ca dracu şi-am aruncat-o cu varză cu tot…
- Am fă Vetuţo, am, c-a mea-i bună şi limpede! Iţ’ dau! Câtă-ţ’ trebe?
- Ei, o ulcică acolo, că aş vrea să fac o ciorbiţă dintr-o gâscă şi zâc s-o acresc cu nişte zamă…
- Iote mă duc să-ţ’ aduc.
- Pai duc şi ieu piftia asta că începu să să topească de căldură!
- Vetuţooo!
- Ei, venii! Iote fată, ţ’-adusăi!
- Bodeaaaproste! Nu rabd să nu gust o ţâră! Mmmm, ie bună fă zama ta, zău ca ie bună!!
- Vez’ da bună-i? La mine şede în beci, eheeei, păăănă de Sântămăria mică!
- I’auz’!
- Auz’, cu plătăgelele elea de le-a ciocănit cloţa mea asară, iţ’ dau un coş de plătăgele di la mine!
- Vâi de mine fată, în câteva plătăgele stau io?
- …fir’ar a dracu de cloţă ca i-am tot zâs omului meu să bată blana aia-n gard da…
- Lasă fă că-i pasăre, nu ştie… Aaaa, şi cu closetu’ ăla din dreptu’ cuniii tăle, iote-l strâc acu’, şi-l chem pe Ion al lu’ Uologu să mi-l facă măi încolo, măi în fundu’ curţî’ mele…
- Lasă fă că nu vine amirosu’ la mine!
- Păi zâceai…
- Ei, zâceam şi io aşa, că mă nerevasăi, d’aia!Acu’ că-m’ dăduşi zama, mă duc să pun oala de ciorbă. Vorbim mai spre sară iară!
- Da,da, vorbim vecino!
- Haaai măăă!
