Rugaminte către gorjeni (olteni) !

costache — Thu, 10 Dec 2009 09:01:49 +0000

M-am decis să alcătuiesc un mic dicţionar de oltenisme (gorjenisme), şi cer ajutorul tuturor celor care sunt sau au fost trăitori pe aceste meleaguri, să-l completăm împreună. Momentan, oltenismele de la A la D:

Mic dictionar de gorjenisme (oltenisme)

abunament   – abonament
abure           – abur
acas’            – acasa
acia              – aci
acoloşa        – acolo, mai departe
acuşica        – acum, de curand
adimistraţâie – administraţie
advocat        – avocat
adurmit        – adormit

ai fă – hai fă, auzi fă

aideţ’            – haideţi
ailant, allant, alălant -celălalt
alemandoo   – amândouă
ambar          – hambar
anine           – anin
arăni, hărăni – a se hrăni, aci cu sensul a se pricopsi
ardica          – sălta, a ridica
auz’             – auzi

ălălante – celălalte
ălbii      – albii
ării        – arii
ăripi      – aripi

barim            – barem, măcar
băieţ’             – băieţi
bărbaţ’          – bărbaţi
bătrâneţă     – bătrâneţe
băşca             – başca

bătătură - curte, ogradăb

bâlhănit,ă – tulbure (apa sau vinul)

bâzăi – bâzâi

betelie – sfoară de legat pantalonii

berbenita – putinică pentru murături sau brânză

beut, beui    – băut, băui
beutură        – băutură
beşică            – băşică
bişag               - belşug

boalcă          - (despre apă, vin) calda, cald
bobolani      – boboci de gâscă
brabete         – vrăbioi
bulentin       – buletin
bungineală – ceaţă, pâclă
buşlui          – a căuta, a răscoli

castraveţ’   – castraveţi
cămaşe       – cămaşă
căminete    – cămin
căpuşe        – căpuşă
cărpător, cârpător – lopată din lemn pentru pâine sau turtă
cărţ’           - cărţi
căşi            - case
căta            - a căuta
căţăl           - căţel
căţa            - căţea
căzan         - cazan
cân’           - când
câne          - câine
cântasăm   - cântasem
cebălui      – a irosi fără rost
cebăluit     – om de nimic, netrebnic
cerca        - a încerca
cici            – (interj.) chemarea porcilor
ciocău       – încuietoare la poartă
ciocoti      – a ronţăi, a mânca ceva
cinşpe       – cinsprezece
ciuciulete – ud leoarcă
ciulumea   – ciulama
chirăi        – a ţipa, a zbiera (la copii mici)
cloţă         – cloşcă
coloşa       – acolo
copăit       – a doua praşilă la porumbi
copârşeu   – sicriu
coperiş     - acoperiş
cotăriţă     – coş mare de nuiele
cotovaică – jumătate de coajă de dovlete, uscată
creacă      - creangă, ramură
cribit       -   chibrit
cumbunoare – (expresie) cum ar fi, să zicem

cunie          - bucătărie de vară
cura            – a curăţa (porumbi)
curastă      – curastră
cuţât          – cuţit

dăinăuş             - leagăn, scrânciob
dân                   - din
deală                - (la) deal
de-al dată         -   altă dată
de-al timp        -   altă dată, mai târziu
deceaşa, diceaşa- uite aşa, de aia
decoraţâie        -   decoraţie
dedeasăm         -   dădusem
dedulci              -   a se spurca cu carne în zi de post
deşchide           - a deschide
deşchiotora     - a se desface la şiret
dezminţat         - dezmăţat
didijos               - mai în jos, sub
di pe                   - de pe
di la                     - de la
dinadins           – anume, intenţionat
do’r                     – doar
doo                     – două
dooză’ şi unu     – douăzeci şi unu
doftor, doptor   - doctor
duminecă           - duminică
dupe                   - după
durmi                 - a dormi

Baba Florica

costache — Thu, 08 May 2008 20:17:09 +0000

Pe gardu’ lu’ Măria a lu’ nea Gorină, un cocoşel de-al pitic, canta piţîgăiat de ţî măi mare dragu’ de iel. Baba Florica, sculată cu noaptea-n cap, dădu drumu’ la găini şi la răţă de să umplu toată bătătura de iele.
- Pui, pui ,pui ! Mani, mani, mani ! Hai, veniţî la muma sa vă dea muma boabe. Uşi, uşi moţatu’ dracu’ de gîscan, ce ai cu puiu, nu vezi ca e mic şi iel ? Ioanaaaa! N’a'z tu Ioana !
- Ce-i dodă Florică !
- Cît o fi ceasu’ fă? Că al meu nu sună, cre’ că să opri!
- De dodă Florică, cre’ că e şapte si o ţîră !
- Vîi de mine, sa scol copilu’ ! Scoală mumă, mînca-l-ar muma ca să nu întîrzîi di la şicoala.
Nepotu să foieşte leneşi în pat cascînd de-i troznesc fălcile.
- Măi lasă-mă babă o ţîră că mor de somn , zîce nepotu cu oichii cărpiţî de somn .
Scoal’te mă, vrei să te bag in mînile lu tac’tu că nu m-asculţî ? Ei, drăcia dracului !
- Hai că mă scol, mă scol !
- Aşa vezî că esti cuminte ? Du-te-n tindă şi dă cu apă pe oichi şi răgulează-te măi repede să nu intîrzîi di la şicoală!
Nepotu’ să sculă frecăndu-să la oichi, ieşi in tindă, luă un cauc cu apă din doniţă, luă in gură şi scuipă apă in pumni .
Dădu apoi cu apă pe vîrfu nasului.
- Spală-te mă bine, nu vezî ca ai urdori la oichi ? Aşa, bine ! Ce dracu, ăla -i spălat?
Pe vatra focului, o tigaie de tuci cu două picioruşe (sub ăla rupt c-un ciob de cărămidă), sfîrîia nişte untură cu jumeri din garniţă, cu lingura de lemn cu totu’ în tigaie.
- Du-te mumă , mînca-l-ar muma pînă în fundu’ grădinii si adu două plătăgele, şi cîn’ vii treci şi pi la cuibar şi adu două oauă.
Copilu’ veni cu oauăle şi plătăgelele şi i le dădu babii. Baba Florica sparsă plătăgelele intre deşte şi le aruncă in tigaie, pe urmă pusa oauă pe care le mestecă cu lingura. Pusă tigaia pe măsuţa a rotundă, rupsă un colţ de turtă caldă abia scoasă din cuptor şi zîsă:
- Hai mumă , trage şi tu tiutiucu ăla şi stăi pe iel şi ia de mănîncă !
Copilu’ intingea cu poftă cu bucăţăle de turtă in tigaie tot trăgînd de nas. Veni cu şorţu’ di la brîu şi-i ştearsă nasu’ nepotului .
- Vezî ma ca-ţî curg mucii în tigaie !
- Babă, da-n oala aia ce băgaşi ?
- Io-te niscavai cartofi de-ai noi sa va fac o ciulumea !
- Da o găină cîn’ măi tai babă că m-am săturat de făsui si cartofi si varză ?
- Mîne, că azî ie vineri şi e păcat să măncăm de dulce ! Da hai că, ne luarăm cu vorba si uitarăm că tre să pleci la şicoală .
Vezî că-ţ băgai un codru de turtă c-o bucată de trandafir. Şi ai şi tu grije şi nu măi lua patru la şicoală că iar rupe tac’tu joarda de curu’ tău. Hai, du-te !
- Săru’ mîna babă !
- Sa trăieşti , mînca-l-ar muma !

Blogul lui Nea Costache » regionalisme

Rugaminte către gorjeni (olteni) !

Baba Florica