In dimineata zilei de 18 iulie, pe ProTv am vazut pe marele artist Damian Draghici impreuna cu o parte din “fratii” sai. Mai tarziu, citind un frumos articol despre acesta, pe blogul lui Flavius, ceea ce m-a determinat sa abordez acest subiect, de loc usor. Inca de acum cateva sute de ani, odata cu muzica bisericeasca, bizantina, nemodificata de secole, a inceput sa coexiste muzica lautareasca, cu oarecare influente orientale, mai ales turcesti, mai intai la sate, apoi in mahalalele oraselor, fiind indragita de cei ce-o ascultau.

Astfel, Nicolae Filimon, autorul romanului “Ciocoii vechi si noi”, a fost primul critic muzical roman. Nicolae Filimon vorbeste despre originea lautarilor si despre muzica lautareasca. In opinia sa, muzica bisericeasca a stat la baza crearii baladelor si cantecelor lautaresti. Aceasta parte a muzicii este numita muzica profana, pentru ca este “necesarie pentru delectarea societatii”. Iata aici, unul din articolele sale referitoare la muzica lautareasca.

Tot in aceasta cronica muzicala sunt prezentate instrumentele folosite de lautarii vremii: vioara, cobza, naiul si violoncelul. Criticul Nicolae Filimon vorbeste si de folosirea unor instrumente muzicale europene pentru transformarea bandelor lautaresti in orchestre. Insa tot Nicolae Filimon propune lasarea bandelor lautaresti sa se organizeze dupa bunul plac, ci nu crearea de orchestre care s-ar adresa doar celor bogati.
De la sat la curţile domneşti şi de la sat la oraş. Sunt două etape distincte în muzica lăutăreasca, vechiul şi noul. În momentul în care muzica lăutărească de la sat a ajuns în mahalalele oraşelor, s-a schimbat, căpătând atitudinea de rigoare, expunând viaţa din cârciumi sau iubirile ascunse într-un stil mai direct, poate socand pe cei care se declarau puritani.
Cu toate astea, nimic nu este vulgar in muzica lautareasca.Nu este expusa decat simplitatea si profunzimea omului nativ, care prin cantec incearca sa-si faca auzite framantarile si simtirile sufletului sau, de cele mai multe ori, nepercepute si neintelese de cei ce se cred cultivati si rafinati. O astfel de muzica nu poate fi simtita decat de cei cu sufletul curat si sensibil, indiferent de grad de cultura.

Iata cativa din lautarii de ieri:

Departe de a pretinde ca prin aceste cateva clipuri s-a epuizat muzica lautareasca veche, prin acest articol, doresc sa dovedesc tinerilor si celor mai putin tineri, ca aceasta este adevarata muzica lautareasca cu care se delectau la nunti, botezuri sau chefuri in fata unui pahar de vin bun, parintii si bunicii lor, ci nu manelele, muzica inculturii si a prostului gust, cu linii melodice imprumutate de aiurea, straine de muzica lautareasca sau populara romaneasca autentica.

Am folosit ca surse:

http://www.lautari.ro

http://ro.wikisource.org/wiki/L%C4%83utarii_%C5%9Fi_compozi%C5%A3iunile_lor

http://youtube.com