Daca in tineretea mea, in anii ’70-’80 se asculta numai muzica de calitate, astazi, pretutindeni, in parc, in mijloacele de transport in comun, in autoturismele de lux, la vecinul de apartament, la strand, la munte, pe litoral, la o iesire la iarba verde, pretutindeni, urechile sunt deranjate de o muzica de prost gust, kitsch-uri muzicale interpretate de cantareti agramati si semianalfabeti. Este vorba despre manele, gen “muzical” heterogen, importat de aiurea, cu linii melodice cu influente turco-indiano-sarbo-tiganesti, cu versuri care in general preamaresc avutia venita din nemunca, baietii descurcareti, de bani-gata, in versuri stangace si sarace. Astazi, multi tineri iubitori de manele sunt in stare sa-ti fredoneze “slagarele” lui Adi Minune, Sorin copilul de aur, Denisa, Guta, Adi de la Valcea sau mai stiu eu care, dar nu a auzit de un Enescu, Ciprian Porumbescu sau alti titani ai muzicii clasice romanesti sau de interpreti de valoare ai muzicii usoare sau populare romanesti.
Desi nu sunt specialist in domeniu, am pretentia ca macar recunosc una din creatiile muzicienilor romani. Imi permit sa amintesc aci cativa dintre muzicienii romani care sunt de notorietate mondiala.

George Enescu (19.08.1881-05.05.1955)
Nascut in nord-estul tarii, in satul Liveni-Virnav, ca unic fiu al unui administrator de mosie si al unei invatatoare, George Enescu primeste primele lectii de vioara de la un lautar, apoi lectii serioase la Botosani. Absolva Conservatorul de muzica din Viena cu medalia de aur. Peste cativa ani, isi continua studiile la Conservatorul de la Paris, avandu-I colegi, printre altii, pe marii Maurice Ravel si Charles Koechlin. In scurt timp devine unul dintre cei mai vestiti muzicieni europeni, interpretand propria-i creatie, Poema Romana, op 1., intai la Paris apoi la Ateneul roman din Bucuresti. Este membru fondator al Operei Romane, fondeaza o orchestra filarmonica la Iasi. Este primul presedinte al Uniunii compozitorilor romani. A avut un numar foarte mare de creatii, dintre aceste, oprindu-ma sa enumar doar cateva:
Poème Roumaine op.1
Suita a I-a pentru pian op.
Variatiuni pentru douã piani op.5)
Simfonia concertantã pentru violoncel si orchestrã op.8
Suita a I-a pentru orchestrã op.9
Suita a II-a pentru pian op.10
Rapsodia Românã no.1 op.11,1
Rapsodia Românã no.2 op.11,2
Intermezzo pentru instrumente de coarde op.12,1
Intermezzo pentru instrumente de coarde op.12,2
In 1946, Enescu paraseste Romania pentru un turneu inStatele Unite, dupa intoarcere, decizandu-se sa se stabileaswca la Paris. Enescu preda la Mannes School of Music din New York si tine cursuri de maiestrie pentru vioara 1 Bryanstone din SUA si la Siena in Italia. A fost profesorul si prietenul marelui violonist indian, Yehudi Menuhin. Trupul sau se odihneste in cimitirul parizian Pere Lachaise.
 

Rapsodia Romana

Ion Voicu si Yehudi Menuhim

George Enescu, Ciocarlia

Ciprian Porumbescu (14.10.1853-06.07.1883)
A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima data în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883). În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori. A fost arestat pentru activitatea sa politică, iar în timpul detenţiei şi-a scris cele mai bune piese. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa "Ciprian Porumbescu". Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "la malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostaşilor români" şi altele. A compus de asemenea capodopera muzicala “Balada”. (sursa:www. /ro.wikipedia.org)

Balada, Ciprian Porumbescu (fragment din film)

Ciprian Porumbescu, Zana Dunarii

Grigoras Dinicu (03.04.1889- 28.04.1949)
Fiu de lautar renumit, Grigoras Dinicu a trait in preajma muzicii populare romanesti, luind primele lectii de la Mos Zamfir, un lautar batran. Intre 1902-1906 absolva Conservatorul de muzica din Bucuresti, unde, pentru a se intretine, este nevoit sa cante la localurile de la “Sosea”. A studiat vioara si compozitia, luindu-si examenul de absolventpe scena Ateneului Roman, interpretand partea solistica a Concertului nr. 1 pentru vioara si orchestra de Niccolo Paganini. A cantat o perioada destul de lunga in localurile bucurestene, unde, pe langa muzica populara, de café-concert, interpreta si muzica clasica. Grigoras Dinicu cunoaste o larga recunoastere internationala cantand pe marile scene ale lumii atat muzica clasica, cat si muzica populara romaneasca, multe piese populare fiind compuse de acesta.
Interpretarea sa se distingea prin virtuozitate, muzicalitate si caldura. El este autorul unui numar mare de piese muzicale, printre care cunoscuta "Hora staccato", compusa in 1906, , orchestrata de Vladigherov precum si a unor lucrari care s-au impus in repertoriul solistilor si al ansamblurilor de muzica populara: Hora martisorului, Zboara randunica mea.
Ramane memorabila virtuozitatea de care a dat dovada in interpretarea Ciocarliei.
Talentul sau a fost recunoscut si a efectuat numeroase turnee reprezentand Romania peste hotare. O inregistrare istorica dateaza din 23 dec. 1932, la "Bell Telephone Laboratories", cu "Hora staccato".
A participat la Expozitia mondiala de la Paris din 1937, unde a impresionat vizitatorii interpretand faimoasa "Ciocarlia" atragand atentia lumii asupra comorilor folclorului romanesc.
In unanimitate este desemnat sa reprezinte Romania si la urmatoarea Expozitie mondiala de la New York, din 1939, fiind alaturi de Maria Tanase, "ambasadori ai muzicii populare romanesti".

Grigoras Dinicu, Hora Staccato

Grigoras Dinicu, Hora martisorului- interpreteaza violonistul Ion Voicu