Cronică de carte

Romanul unei familii gorjene, în interpretarea lui Constantin Stănoiu

La rândul său, Constantin Stănoiu optează pentru frescă şi pe îngemănarea fin dozată dintre oralitatea expresiei narative (utilizând „ostensiotic” transcrierea fonetică a vorbirii personajelor) şi implicarea bruscă, violentă a istoriei (chiar în accepţiune girardiană) în destinul eroilor (Nicolae Gorun şi soţia lui Rusanda traversează infernul celui de-al doilea război mondial, iadul prizonieratului în lagărele de exterminare din Rusia sovietică, presiunile tipic comunistoide ale cooperativizării).

Abordând şi realitatea postbelică, prozatorul gorjean descrie mediul muncitoresc (chiar pe cel minieresc) în cei mai fireşti termeni ai moralităţii şi normalităţii. Filtrată de viziunea sa, (care se vrea obiectivă) „lumea” din care descinde Constantin Stănoiu e una centrată pe legi străvechi, nescrise, arhetipale şi axată pe tricoordonata iubire-datorie-umanism, trei valori etice azi, în decădere liberă, din ce în ce mai dispreţuite de către puterea politică (chiar ignorate cu un cinism cutremurător).

Pragmatic, semantic, poetic, romanul lui Constantin Stănoiu aparţine subspeciei biografice şi în subsidiar monografice. Este un roman ţărănesc de familie a cărei evoluţie, grefată în eon, cunoaşte o dezvoltare liniară, dar şi un roman al cunoaşterii şi unul evenimenţial. Totuşi apelul la transversalie (ca modalitate de redactare a povestirii) şi la o fonetică transpozitivă (pe această cale autorul sporind autenticitatea – a se citi naturaleţea – scriiturii propriu-zise) dau cărţii „O viaţă împreună” un aer de prospeţime (ina)augurală şi de certitudine a receptării imediate de către un public doritor din când în când şi de asemenea aparent „cuminţi” compoziţii romaneşti, încărcate de legende, de momente de răscruce ale României, de profiluri reprezentative pentru populaţia rurală gorjeană, conservatoare de datini, de obiceiuri, de tradiţii, de rituri şi mituri cu iz deseori fabulos…

În plan naţional Constantin Stănoiu se situează ca povestitor pe urmele unor clasici ai genului precum Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Marin Sorescu, D.R.Popescu şi alţii.

Ion Popescu Bradiceni