Sursa foto

Poate puțini români știu că țara noastră a avut și încă are una dintre cele mai mari rezerve aurifere dintre toate țările lumii, povestea aurului de pe meleagurile noastre fiind una interesantă și în aceeași măsura dureroasă. Războaiele, invaziile hoardelor străine, trădările, blestemele, patimile și nebunia, toate acestea au răscolit din plin destinul aurului nostru. Începând cu împărații persani, romani, sultanii turci și terminând cu vânătorii de comori și companiile internaționale de azi, atrase de aurul pe care Dumnezeu ni l-a lăsat din abundență în subsolul meleagurilor străbune, saga metalului galben este departe de a se sfârși. Istoria exploatării și prelucrării aurului în spatiul nostru mioritic se pierde în negura vremurilor, fiind una preistorică, deși unii istorici din zilele noastre încearcă să acrediteze ideea că dacii nu știau să exploateze aurul din subteran, în acest scop fiind aduși mineri din alte ținuturi barbare. Dintre popoarele antice, primii atrași de zăcămintele aurifere dacice, nu au fost romanii cum s-ar crede, ci primele triburi de greci, care în migrația lor spre teritoriul de astăzi al Greciei, au jefuit zăcămintele de aur ale Daciei, din el bătându-și monede. Acest fapt este certificat de analizele chimice ale primelor monede de aur grecești ce au demonstrat că aurul este provenit din zăcămintele din Apuseni. De asemenea, multe din artefactele din aur găsite în mormintele faraonilor din Egipt au fost confecționate la vremea respectiva din aur dacic, lucru certificat tot din analize chimice.

Părintele istoriei, Herodot, în scrierile sale relata faptul că însuși împăratul Darius, fiul lui Hystaspes, stăpânitor al tuturor perşilor, a pornit război împotriva triburilor dacice ale agatârşilor, care locuiau în Munţii Apuseni, îndeosebi pe malul Mureșului de astăzi, pentru a-i jefui de aur. Minele de aur ale dacilor au fost râvnite în toată perioada antichității, culminând cu imperiul roman. Primele tendințe de cucerire a ținuturilor aurifere au început cu împăratul Domițian dar cucerirea a fost desăvârșită de Traian. Dupa trădarea lui Bicillis, despre care unele surse spun că era un scrib grec apropiat lui Decebal, spre Roma au început să se înșiruie mii de care încărcate cu peste 165 tone de aur pur și peste 300 de tone de argint. Astfel, romanii, pe lângă jefuirea strămoșilor nostri de aurul strâns de generații și generații, prin cucerirea Daciei, și-au creat un avanpost împotriva atacurilor venite din partea dacilor liberi aliaţi cu popoarele iraniene precum sarmaţii, sciţii si roxolanii. În cei 166 de ani de ocupație romană, tehnologia extragerii și prelucrării aurului din Dacia ocupată s-a perfecționat. În acest scop, romanii au adus în zonă coloni de origine traco-iliră, specializaţi în prelucrarea aurului.

Sursa foto

Minele erau conduse de un funcţionar numit chiar de împărat, denumit Procurator Aurarium, a cărui reşedinţă era în Zlatna. Unele date istorice dezvaluie faptul ca pe intreaga perioada de ocupatie romana, 500 tone de aur şi 950 tone de argint au părăsit Dacia pentru a consolida economic Imperiul Roman. Mai târziu ungurii, turcii, austriecii şi ruşii au fost cei care au jefuit zăcămintele noastre de aur. Astfel, date istorice relevă faptul că într-un interval de doar 64 de ani, austriecii au scos din Transilvania o cantitate de 10 tone de aur. De altfel, faima multora din capitalele europene de astăzi își datorează construirea marilor lor edificii cu aurul jefuit din Apusenii nostri. Cele 165 de tone aur și 330 tone argint ce a constituit prada luată de Traian din Dacia, nu a fost singura cantitate de aur de aur extrasă din Dacia până în momentul cuceririi ei de către romani, fiind îngropate mai multe tezaure, nu puține găsite până în zilele noastre. Aurul dacic a întunecat mințile multor aventurieri căutători de comori care s-au imbogatit peste noapte. Azi, sunt adevarate rețele care speră să se îmbogăţească peste noapte, rețele ce au implicat numeroase „persoane grele” din rândul autorităţilor, după cum au demonstrat-o cazuri destul de recente, cum a fost „Scandalul Brăţărilor Dacice”.

Nici Barrick Gold Corporation, cel mai mare producător de aur din lume, nu a trecut cu vederea aurul dacilor, acest grup canadian deţinând, la ora actuală, trei permise de prospecţiuni în judeţele Arad şi Caraş-Severin. Între marii jucători în hora aurului României se detaşează European Goldfields din Canada, Dacian Mining din Suedia (sic!), Romaltyn Ltd din Isle of Man, Valhalla Resources din Cipru, Samax România Ltd. din Marea Britanie şi Elisedor Ltd. din Cipru. Unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oligarhi ruşi, Mihail Prokhorov, este de asemenea interesat în expolatarea minereului aurifer de la noi. Conform informaţiilor vehiculate de mari cotidiene din Bucureşti, prosperul afacerist rus ar controla o companie implicată în industria de prelucrare a aurului din zona Baia Mare şi ar deţine trei licenţe de prospectare în judeţele Satu Mare şi Maramureş. Recent, au „transpirat” în presă unele informaţii trecute la capitolul „secret de stat”, conform cărora România ar mai deţine încă, în subsol, cantităţi de aur mult mai mari decăt cele estimate şi acceptate oficial. În aceste condiţii, orice estimare a viitorului aurului românesc este extrem de nesigură, ţinând cont şi de climatul politic internaţional şi naţional de la ora actuală. (www.descopera.ro)

Sursa foto

în ultimii zece ani, din interese obscure, exploatările miniere românești au fost declarate nerentabile si închise de cei ce s-au aflat vremelnic la conducerea statului, în timp ce România se zbate în datorii făcute în mod iresponsabil și rău-voitor iar românii o duc tot mai greu, marea majoritate dintre ei luptându-se cu saracia. Ne ducem o viață amară, în timp ce sub noi sălășuiesc rezerve inestimabile de aur pe care NU SE VOR a fi exploatate in beneficiul țării și al nostru.

Departe de mine faptul că aș fi un nostalgic al comunismului sau după Ceaușescu, însă acesta, printre multele rele făcute poporului român a făcut și multe lucruri bune. Una dintre acestea a fost lupta pentru independența energetică a României, dezvoltarea industriei extractive de substante minerale utile, printre care și cea a aurului. Închiderea minelor aurifere și a exploatărilor la zi, prin declararea acestora ca fiind nerentabile sau epuizate, in scopul concesionarii rezervelor de către companii străine în interesul lor și în detrimentul României și a poporului său, nu constituie numai un act de iresponsabilitate pentru cei ce ne conduc (sau ne-au condus), ci de ÎNALTĂ TRĂDARE! Ceaușescu a fost executat printre altele și pentru “subminarea economiei naționale” (!!!), dar toate regimurile post-revolutionare, prin demolarea rău-voită a întregii economii și a agriculturii și tăierea marilor edificii industriale și vinderea lor ca fier vechi, prin concesionarea bogățiilor subsolului țării către firme și companii multinaționale NU SE CHEAMĂ ÎNALTĂ TRĂDARE?

Acum, când prețul aurului la cotațiile internaționale ale bursei a atins cele mai mari prețuri, zăcămintele aurifere românești se vor exploatate de către companii străine, cu acceptul și implicarea nemijlocită a Președintelui Băsescu, un om controversat, ce se face vinovat și de pierderea flotei navale românești, cândva una dintre cele mai mari ale lumii.

Poporul român, acum înglodat în datorii pentru multe generații de acum încolo și zbătându-se în sărăcie, asistă cu resemnarea lui specific mioritică la toate acestea, acceptând tacid tot ceea ce i se întâmplă. De ce? Până când? În tot decursul istoriei ne-am vândut dușmanilor și ne-am trădat 27 de conducători care au făcut ceva pentru noi, începând cu Decebal și terminând cu Tudor Vladimirescu, A.I Cuza, Antonescu și Ceaușescu, în schimb acceptăm să ne alegem conducători care nu ne merită și nu ne reprezintă interesele. Suntem oare un popor blestemat? “Dumnezeu îți dă dar în traistă nu-ți bagă” – spune un vechi proverb romanesc. Am fost o nație înzestrată cu mari bogații de care din păcate, doar vremelnic am beneficiat de ele. Oare acest popor când se va trezi cu adevărat din aceasta somnolența păgubitoare și-i vor îndepărta pe acei conducători care nu numai că nu-i reprezintă interesele dar îl și vinde pe el și averea lui pe care o mai are încă?

As dori să aflu și părerea prietenilor mei, printre care: Mirela Pete, Ilarie, Nelinistitu, Theodora, Rokssana, Teo Negura, Shayna, Mesterul Manole, Ana Usca, Papornita de cuvinte, Dana Patranoiu, Betivul de cuvinte, Vania.