Nici un om nu este numit om mare daca si-a pierdut sufletul de copil!
Sculaţî-va mumă, haideţ’ că zbiară caprile elea de foame, că parcă innebuniră. Hai, că acuş plecăm !
- Babă, pai nu mîncăm o ţîrică măi intai, ca sîmt că-m’ ghiorlăie maţăle de foame, ‘i zîsăi io babii.
- Las’ ca pusăi in traistă si mancaţ’ acolo, zîce baba .
Baba dădu drumu’ la amandoo caprile din coteţ […]
Pe gardu’ lu’ Măria a lu’ nea Gorină, un cocoşel de-al pitic, canta piţîgăiat de ţî măi mare dragu’ de iel. Baba Florica, sculată cu noaptea-n cap, dădu drumu’ la găini şi la răţă de să umplu toată bătătura de iele.
- Pui, pui ,pui ! Mani, mani, mani ! Hai, veniţî la muma sa vă […]
Chiar, de ce? Bună întrebarea!
Înainte de a avea acest blog, eram un simplu “vagabont” virtual, ce hălăduiam, nu de puţine ori fără ţintă, rătăcindu-mă prin imensa lume a internetului. De multe ori, în discuţiile cu fiul meu Mitruţ, comentam diverse posturi de pe bloguri sau alte site-uri, mai mult sau mai puţin ştiinţifice. În plus, […]
