Suntem creatia extraterestrilor ? (3)

Legenda potopului
In scrierile sumeriene, respectiv in legenda genezei, se spune ca oamenii creati de Enlil, o data cu inmultirea lor peste masura, nu se mai imperecheau cu zeii, scapand de sub controlul acestora. Oamenii au inceput sa se imperecheze intre ei, speta umana incepand sa degenereze. Astfel, acestia au inceput sa piarda din caracterele zeilor, respectiv, durata lor de viata a inceput sa scada drastic, nu mai erau atat de inalti precum zeii, nici atat de inteligenti si nici frumosi ca acestia. Daca Enlil ii iubea pe oameni, fiind creatia sa, in schimb, Enki ii repudia si dorea cu orice pret starpirea spetei umane. Intre cei doi frati, Enki si Enlil, datorita urei, respectiv iubirii lor pentru oamenim incep sa apara animozitati ce se acutizeaza continuu.
Odata, in timp ce zbura cu carul sau de foc in inaltul cerului, Enki observa ca muntii de gheata dincele doua tinuturi vesnic inghetate, incep a se topi, apale navalind furioase sa acopere intregul uscat. Enki coboara in Sumeria, convoaca pe ceilalti unsprezece zei din “Consiliu” fiind si fratele sau Enlil printre acestia, si, sub prestare de juramant ca nu-i va anunta pe oameni despre aceasta, le expune intreaga situatie, stabilind cu totii un “plan de masuri”. Dar, Enlil, avea un sclav preferat care il servea, pe Udnapishtim, incalca juramantul depus, si-l cheama la el. Enlil il avertizeaza pe Udnapishtim ca, peste sapte zile va incepe potopul, apele vor navali in Sumeria atat de pe uscat cat si din ceruri si-l sfatuieste sa-si construiasca o corabie, dandu-i si dimensiunile.
Udnapistim ii spune “maritului zeu” ca nu stie sa-si construiasca corabia, la care, Enlil il sfatuieste sa-si angajeze mesteri corabieri si, la terminarea acesteia, sa o calafatatuiasca bine atat in interior, cat si in exterior, si “sa ai grija ca unica usa pe care i-o vei face, sa fie bine inchisa, pentru a nu navali apele inauntru”. Enlil il sfatuieste pe Udnapishtim sa imbarce in corabia sa, din fiecare specie de animale, cate o pereche. Sclavul Udnapishtim il intreaba pe stapanul sau cum va sti cand va veni potopul, la care Enlil ii raspunde: “atunci cand vei vedea carele noastre de foc inaltandu-se la ceruri iar cenusa cazand pe Pamant, atunci sa te imbarci pentru ca in curand vor navali apele”.

Dupa Sitchin, cenusa ce pica din cer, era rezultatul arderii combustibilului carelor de foc ale zeilor Anunnaki ce paraseau pamantul, conform planului stabilit. Udnapishtim, familia sa si mesterii corabieri cu familiile lor s-au inbarcat pe corabie odata cu navalirea puhoiului de ape. Conform legendelor sumeriene, corabia lui Udnapishtim a plutit vreme de 400 de zile, dupa care s-a oprit pe muntele Ararat. Udnapishtim, corabierii si familiile acestora si-au cladit locuinte pe muntele Ararat, iar urmasii lor nu au putut cobori cu locuintele la ses, deoarece, timp de 1500 de ani, zonele joase ale Pamantului erau mlastinoase in urma potopului. Aici Sitchin face observatia ca acesta este motivul pentru care toate asezarile preistorice s-au descoperit numai pe platourile montane.
In concluzie, legendele sumeriene scrise cu cel putin 2000 de ani inaintea Vechiului testament al Bibliei, descriu anumite fapte si evenimente preluate de acesta, de altfel, lucru recunoscut atat de istorici cat si de oameni ai bisericii, care recunosc tacit acest lucru. Prin acuratetea ei, varianta sumeriana a potopului nu contrazice varianta biblica, ci o completeaza. Astfel, comparativ cu Biblia, in varianta sumeriana este descrisa cauza potopului (topirea ghetarilor la cei doi poli), dar si urmarile acestuia(zonele inalte ale Pamantului- uscate, cele joase- mlastinoase). Nu s-a putut face o comparatie a marimii corabiilor lui Noe si Udnapishtim, deoarece atat cifrele cat si unitatile de masura nu corespund. O inacvertenta intre cele doua variante este numarul de oameni care au navigat in timpul potopului: pe corabia lui Udnapishtim s-au imbarcat alaturi de el si mesterii corabieri si familiile lor, iar pe cea a lui Noe, doar el si familia lui. O alta diferenta intre cele doua variante ar fi aceea ca Noe si-a construit singur corabia, eventual cu familia lui, pe cand Udnapishtim ajutat de mesteri corabieri (nu se specifica cati) si eventual, familiile lor. Mai sunt deosebiri in ceea ce priveste detaliile constructive ale corabiilor din cele doua variante. Cea a lui Udnapishtim, dupa planul constructiei descris de Enli, ne poate duce cu usurinta cu gandul la” barcile scufundate” cu care, zeii Anunnaki transportau minereul aurifer din Taria de Jos (Africa de Sud sau Rhodezia), in Sumeria.

Related Posts