Leliţa Ioana, rădieţîile şi muştele

–         ‘Mnă zîua leliţă Ioană!
–         ‘Mnă zîua Leană! Şez’ ici pe bangă lângă mine la umbră!
–         Aaa, ‘i bine ici la umbra nucului pe crăpetu’ ăsta de căldură! Iote ce bangă frumoasă!
–         Mi-a făcut-o nepotu-meu al mare cân’ a venit  pi la mine!
–         ‘I frumoasă, ‘i priceput!
–         ‘I priceput mânca-l-ar muma pe iel, ‘i priceput şi-are şi suflet bun  că mi-a adus şi tilivizor să-m’ măi ţînă de urât! Ei, nu vede iel aşa bine ca al vostu c-a zis că tre’ sa-m’ faca nu-ş’ ce antenă de-aia, c-acum are do’r o furculiţă-nfiptă-n spate… Acu’ vede cu pureci şi vorbeşte cam gajâit, da-i face iel antena aia sâmbătă cân’ vine! Cică mi-aduce ş-un radiu că răfuzoru’ de-l ţîneam în tindă s-a stricat de mult şi iote, ‘i rău făr’ de iel…
–         Da’ ce tuşeşti aşa leliţă, ai răcit?
–         Racit pe dracu, rădieţîile fă Leană, radieţîile, c-am vazut io la tilivizor! Vin rădieţîile tomnai di la Ciornobîlu’ ăla al ruşilor fă; că cică ar fi fost mare isplozîe, şi iote c-acu’, mă tot ţîne-n gât la linguruş şi-m’ tot vine aşa să tuşesc de nu măi poci… Di la rădieţîi mi să trage, aia vez’!
–         A trecut ieri p’in sat nora lu’ Ion a lu’ Sucălete, felceriţa, de-a împărţît neşte pastiluţe de rădiţîi!
–         Mi-a dat şi mie de-am loat, da’ tot îs umflată la linguruş, fir-ar ale dracu de rădieţîi cu Ciornobilu’ lor cu tot c-aşa mă doare gâtu’…
–         Iote ce frumos lucrez’ aci leliţă Ioană! Dă-m’ şi mie să văd!
–         Iote na!
–         Frumooos! Coşi pe muşte mărunţăle! Io nu măi văd bine, da’ dumneata văd că vez’ făr’ de oichelari!
–         Aaa, vederea o am bună, că de aş avea şi picioare bune ca vederea…ehei!
–         Da’ de un’e ai loat  modelu’ ăsta leliţă, că tare frumos îi!
–         Di la nima fă Leana, di la nima: toate muştele eştea care le vez’ nu le-am loat di la nima, din capu’ mieu au ieşit! Le-am avut in cap multă vreme, pân’ ce-am cumpărat itamina di la prăvălie!

Dictionar:
bangă – bancă
radiu – radio
tomnai – tocmai
răfuzor – difuzor
linguruş – omuşor