Pe blogul lui Blogatu, citeam dăunezi, un articol referitor la colectarea uleiului alimentar uzat, rezultat în urma prăjirii alimentelor în bucătărie. Într-adevăr, mulţi dintre noi, după ce îl folosim, îl aruncăm în chiuvetă, nu de puţine ori, ţevile de canalizare înfundându-se. În plus, uleiul, ajuns în sol, poluează apele, atât cele din pânza freatică, cât şi cea din lacuri, având de suferit vegetaţia şi vieţuitoarele din acestea.
Aflu de pe blogul lui Marius, că există o firmă specializată în colectarea şi reciclarea acestui ulei uzat din bucătarii, firmă dotată conform standardelor europene, cu mijloace de transport, de colectare corespunzătoare şi de reciclare a acestui ulei uzat.
Toate bune şi frumoase, zic eu, chit că zonele de acoperire ale aceste firme nu sunt prea mari. Bunăoară, în municipiul în care cu onor locuiesc (Tg-Jiu), nu există o filială a acestei firme sau puncte de colectare.
În ceea ce priveşte scopul în care acest ulei uzat prin reciclarea acestuia, am mari rezerve, iar pe site-ul firmei, nu se specifică: reciclat pentru ce frate? Tot pentru consum? Cîhhh!
În cazul acesta, sorry tată! Nu-i de-ajuns câte „E”-uri, coloranţi sintetici şi alte rahaturi chipurile alimentare, ingeram în alimentele noastre de zi cu zi? Trebuie să le mai şi prăjim în uleiul ăla puturos, urât mirositor, fie el şi pretentios numit „reciclat”? Ce părere aveţi de asta?
Jademan — 19 februarie 2010 @ 9:06 am
Nu, mă, nu! Iei uleiu’ folosit şi-l bagi la ARO în rezervor, pe post de motorină. Să vezi ce mişto miroase! 😀
Gina — 19 februarie 2010 @ 9:45 am
Stii ce zic, Nea Costache? Vai de noi..Noi, omenirea.
costache — 19 februarie 2010 @ 11:31 am
@ Jademan: Stiu dragule dar…de ce n-o spun? Iti spun eu: pentru ca pe ei ii injuram cand ne distrugem motoarele! Si…cine-ti garanteaza ca acel ulei iti va face si cartofiori pai?
@le Gina: Asa e, e vai de noi! Papam toate porcarelele de chimicale prin mezeluri si conserve, fructe modificate genetic, cu nume care mai de care mai pompoase, folosim ingrasaminte chimice pe care alte tari nu le folosesc fiind toxice si ne mi miram de ce sunt atati copii si tineri bolnavi de cancer iar adultii nici nu depasesc bine pensia si se duc la cele vesnice. Noi vom ajunge precum bunicii si strabunicii nostri sa traim 80, 90, sau suta de ani? Nici pomeneala cu asa alimentatie! Nu-i bai, ca iesim la pensie la 65 de ani, cum zice Zăusul cu-al lui Boc!
Theodora — 19 februarie 2010 @ 12:38 pm
Nu stiu daca imi aduc bine aminte, dar parca am vazut la televizor ca unii folosesc uleiul asta in loc de combustibil la masina.
spedy — 19 februarie 2010 @ 1:16 pm
Domnule ,procedeul nu este nou si are chiar oarecare vechime in zona combustibililor alternativi.Prin america latina ,(Argentina ,Brazilia )stiu ca de mai multi ani se produce din plante oleaginoase (soia,rapita,etc)un combustibil mai putin poluant si folosit ca procent in reteta combustibililor tip motorina ,in orice caz,pentru motoare diesel in special.
In romania ,cu ceva timp in urma,tot in acest context ,s-a implementat o instalatie ,(daca nu ma insel pe langa Bucuresti)care,din uleiurile usoare rezultate si colectate de la marii procesatori fastfood si chiar servise-uri auto, producea un combustibil ce inlocuia cu succes motorina pentru camioanele firmei respective .Ca aspect economic nu stiu ce insemna,(pret de achizitie,costuri adiacente, colectare,etc)dar era prezentata ca o solutie profitabila .
Ca anecdota,un cunoscut ce avea o furgoneta renault,tinea in permanenta in masina,pentru situatii de criza,2 litri ulei dublu rafinat de floarea soarelui ,pe care il punea direct in rezervor .Motivul din pricina caruia am fost curios sa aflu si am aflat lucrul asta a fost faptul ca ,in urma lui mirosea aproape mereu a ….cartofi prajiti.
Motorul era euro 2,fara catalizatori …
spedy/19/02/2010
Bogdan — 19 februarie 2010 @ 3:07 pm
In alte tari mai civilizate,uleiul alimentar se foloseste si ca, carburant!(scuzati cacofonia)
costache — 19 februarie 2010 @ 3:55 pm
@ Theodora: Asa e Theodora insa este o „motorina” mult mai proasta, care la motoarele mai pretentioase, nu se ridica din punct de vedere calitativ, celei originale!
@ spedy: Da Spedy, acum cativa ani, cand uleiul era la aproape o jumatate de pret fata de motorina, unii proprietari de tractoare sau camioane, preferau sa cumpere ulei de floarea soarelui, sa-l puna in rezervor. De atunci poanta cu mirosul de cartofi prajiti, ce iesea pe teava de esapament. Mi s-a intamplat sa alimentez cu motorina din PECO la Wv-ul meu, si nu-ti spun ca murise aproape de tot motorul in plina coasta, nu mai tragea!Mira-m-as daca aia era motorina! Cand am ajuns la tara, am golit rezervorul intr-un bidon mare, „motorina” aia, ramanand pentru aprinderea focului in soba. Pusa pe lemne, de-abia se aprindea!
Stoehr — 20 februarie 2010 @ 10:47 am
Buna ziua,
In Europa, de aproximativ 30 de ani se duce lupta pentru colectarea si prelucrarea acestor deseuri. Prima piata de preluare a uleiului uzat a fost industria de furaje, dar din cauza fricii de dioxin in industria de prelucrare a furajelor nu se mai utilizeaza acest deseu de aproximativ un deceniu. Din anul 2006 s-a interzis legal ca uleiurile uzate sa fie amestecate in furaje. marea parte a uleiului trebuia sa fie folosita in industrie (la vopsele, chituri, izolator pentru formele din turnatorii, asfalt , biodesel).introducerea deseurilor de uleiuluzat alimentar si grasimilor animale uzate in industria alimentara sint interzise cu desavarsire de lege !!!!
costache — 20 februarie 2010 @ 11:15 am
@ Stoehr: Ma bucur sa aflu asemenea informatii direct de la dv., informatii ce vor fi cunoscute si de catre cititorii blogului meu. Cred ca daca aceste informatii erau postate in completarea tuturor celorlalte informatii valoroase, zic eu, existente pe site-ul dv., asemenea puncte de vedere din partea mea, nu-si mai aveau sensul! Va urez succes in activitate!
simi — 20 martie 2010 @ 7:31 pm
nu stie careve, se pot valorifca undeva aceste cantitati de ulei folosit? citeam un articol undeva ca un centru plateste in jur de 1 ron pentru 1 L de ulei predat.
Mihai Balan — 5 august 2010 @ 3:08 pm
Cele 4 elemente
AER
Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei şi care este absolut necesar vietăţilor aerobe. După volum, aerul conţine: 8.084% azot (N2), 20.947% oxigen (O2), 0.934% argon (Ar), 0.033% dioxid de carbon (CO2).
O altfel de definitie: O substanţă nutritivă furnizată de Providenţa generoasă pentru îngrăşarea săracului.
APA
Lichid incolor, fără gust şi fără miros, care formează unul din învelişurile Pământului. Apa se găseseşte sub diverse forme în natură: vapori de apă şi nori în atmosfera, valuri şi aisberguri în oceane, gheţari la latitudini mici sau altitudini mari, acvifere sub pământ, râuri sau lacuri. Circuitul apei în natură este fenomenul prin care apa este transferată dintr-o forma într-alta, prin evaporare, precipitaţii şi scurgeri de suprafaţă.
O altfel de definitie: Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi înlocuit.
SOARE
Steaua aflată în centrul sistemului nostru solar. Prin mărimea sa, conţine mai mult de 99% din masa întregului sistem solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii ş.a.) face posibilă întreaga viaţă de pe Pământ.
O altfel de definitie: Acelasi soare, oricand in lume, pentru unii rasare, pentru altii apune.
PAMANT
Pământul (numit şi „Terra” sau „planeta albastră”) este în sistemul solar a treia planetă ca distanţă faţă de Soare şi a cincea ca mărime. Când desemnează planeta, cuvântul se scrie cu majusculă. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, şi singura din Univers cunoscută ca adăpostind viaţă.
O altfel de definitie: Nu e exclus ca pamantul sa ajunga o lacrima in marime naturala, asa cum se vede din Cosmos.
Conservarea mediului inconjurator reprezintaun ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuari efectele distrugatoareale unor fenomene naturale.
Omul a actionat in permanenta asupra mediului inconjurator, transformandu-l in favoarea sa si a semenilor sai.
Pe masura treceri timpului,ca urmare a dezvoltarii special-economice,a planurilor de urbanism,a amenajarii teritoriului si a localitatilor,se impune,tot mai mult,asigurarea unui mediu de viata sanatos.
Calitatea mediului se modifica datorita poluari.
Mihai Balan — 6 august 2010 @ 11:22 am
Cele 4 elemente
AER
Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei şi care este absolut necesar vietăţilor aerobe. După volum, aerul conţine: 8.084% azot (N2), 20.947% oxigen (O2), 0.934% argon (Ar), 0.033% dioxid de carbon (CO2).
O altfel de definitie: O substanţă nutritivă furnizată de Providenţa generoasă pentru îngrăşarea săracului.
APA
Lichid incolor, fără gust şi fără miros, care formează unul din învelişurile Pământului. Apa se găseseşte sub diverse forme în natură: vapori de apă şi nori în atmosfera, valuri şi aisberguri în oceane, gheţari la latitudini mici sau altitudini mari, acvifere sub pământ, râuri sau lacuri. Circuitul apei în natură este fenomenul prin care apa este transferată dintr-o forma într-alta, prin evaporare, precipitaţii şi scurgeri de suprafaţă.
O altfel de definitie: Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi înlocuit.
SOARE
Steaua aflată în centrul sistemului nostru solar. Prin mărimea sa, conţine mai mult de 99% din masa întregului sistem solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii ş.a.) face posibilă întreaga viaţă de pe Pământ.
O altfel de definitie: Acelasi soare, oricand in lume, pentru unii rasare, pentru altii apune.
PAMANT
Pământul (numit şi „Terra” sau „planeta albastră”) este în sistemul solar a treia planetă ca distanţă faţă de Soare şi a cincea ca mărime. Când desemnează planeta, cuvântul se scrie cu majusculă. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, şi singura din Univers cunoscută ca adăpostind viaţă.
O altfel de definitie: Nu e exclus ca pamantul sa ajunga o lacrima in marime naturala, asa cum se vede din Cosmos.
Conservarea mediului inconjurator reprezintaun ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuari efectele distrugatoareale unor fenomene naturale.
Omul a actionat in permanenta asupra mediului inconjurator, transformandu-l in favoarea sa si a semenilor sai.
Pe masura treceri timpului,ca urmare a dezvoltarii special-economice,a planurilor de urbanism,a amenajarii teritoriului si a localitatilor,se impune,tot mai mult,asigurarea unui mediu de viata sanatos.
Calitatea mediului se modifica datorita poluari.
Mihai Balan — 6 august 2010 @ 2:35 pm
ersy
Florin Alexe — 9 noiembrie 2011 @ 9:07 pm
Daca doriti sa incercati altceva, pe langa reciclarea pentru consum, ne puteti contacta. Colectam uleiul vegetal uzat pentru procesarea acestuia in bio – combustibil, promovand astfel energia regenerabila.
Stoehr — 27 ianuarie 2012 @ 4:41 pm
PRET 1,5 RON/LITRU
S.C. STOEHR MINERAL & VEGETAL OIL S.R.L
2010 societatea deschide Primul centru centru autorizat care cumpara de la personae fizice uleiuri vegetale uzate, cumpar ulei de palmier uzat, ulei de floarea soarelui uzat, ulei si grasimi vegetale uzate, asiguram transport in cazul de cantitati mari de ulei uzat, ulei alimentar uzat, ulei de palmier, ulei de floare , ulei vegetal nonconform, ulei palmier expirat, ulei de floarea soarelui expirat
2012 Introducerea achizitionarii de la persone fizice a deseurilor de ulei si grasimi comestibile uzate la pretul de 1,5 RON/KG
Scopul acestei decizii este de a stimula si incuraja cetatenii capitalei sa stringa o cantitate cit mai mare de ulei alimentar uzat din gospodaria propie si importanta colectarii selectiva a deseurilor reciclabile.
Dorinta noastra este de a informa si constientiza cetatenii, în ceea ce priveşte efectele nocive ale uleiului vegetal uzat, precum şi evidenţierea importanţei colectării acestuia.
Sorin — 5 iulie 2013 @ 8:26 pm
Cum sa faci bani dinulei uzat