Prima palmă

 – Fir’ar al dracu’ mă omule, că n’am măi văzut un om aşa ca tine, că uite-te si tu la oamenii ăilanţ’ cum sunt cu muierile lor, da’ tu ai fost o viaţă-ntreagă un inalfabet şi jumate… ş’-un redus…
– Taci fă, păpuşă!
– …că de cîn’ ne-am loat de aproape cincizăci de ani…
– Taci fă, papuşă!
– …tu nici n-ai ştiut că ai muiere la casa ta,
– că am fost ca un bou in care dădeai cu biciu’…
– Taci fă, păpuşă…te-am bătut eu vrodat’ pe tine?
– Păi atîta-ţ’ trebuia mă…că nu mai stăteam cu tine…că ieram bună numa’ cu boii ai vacile la iarbă …că nu m-ai scos şi pe mine…
– Taci fă, păpuşă!
– …odata-n lume, că…
– Taci fă, păpuşă!
– Păpuşă, păpuşă, ia nu mă măi păpuşi atîta ca măi tare mă găsăsc dracii…auzîşi?…că n-ai fost in stare toată viaţa ta sa-ţ’ cumperi nici măcar o pereiche de izmene, că şi pe aia tot io ţ’-o cumparam, si sosete…si haine…
– Taci fă, păpuşă!
– …ca tu nu mi-ai cumpărat mie nici-o pereiche de ciorapi…să-i trag in picioare…
– Ia ascultă, fă, tu te duci dumineca degeaba la biserica…
– Ce, acuşa-m’ reproşez’ că mă duc şi la biserica? Mă duc, că-s credincioasă. Iote mă duc!
– Du-te păpuşă, da’ te duci degeaba…
– Ce vrei sa zîci cu asta?
– Fă, cîn’ ai intrat in biserică, te-ai uitat tu vreodata la tot’ sfinti’ ăia ? Ha, te-ai uitat?
– M-am uitat, şi ce?
– Pai cît’ sfint’ ai vazut tu fă muiere jugrăviţ’ pe pereţ’, cu ciorapi in picioare? Ha?
– Mai si raz’ de mine, că esti un inapoiat, asta eşti, că oamenii ailant’…
– Taci fă, păpuşă, iar incepuşi?
– …nu fac aşa ca tine… ca tu n-ai ştiut decît muncă, şi muncă, şi muncă…
– Fă, măi taci dracu’ odata? Mă descreeraşi de cap!
– …ca m-ai hămălit de…
– Fă păpuşă, de nu taci, io acu’ te pomnesc!
– …am ajuns schiloada de slaba…şi tu…
– Pllleosc!!! Că tot îţ’ zîsăi să taci, da’ tu…
– Auuu! Îhî,îhî,îhî,îhî…ucigaşule…îhî,îhî,îhî…şi criminalule…îhî,îhî,îhî…îîîîî…
– Io-ţ tot zîsăi… da’ tu… daca nu…in sfîrşit… o făcui Doamne şi pe asta…