Nota: Capitolele I si II pot fi citite aici și aici. Elena, ajutată de câț’va oameni cu suflet, terminasă casa încă de p’in vară. De-o parte și de alta a aleii dintre poarta și scara cășii pietruită de bunicu-său Ion, Elena plantase câț’va trandafiri, și printre ei, tufe de regina-nopțî’ ...
- Hai mumă, mânca-l-ar muma de copil, măi adu-mi din grămada aia niscai surcele mai groase să măi bag în cuptor să să-ncinte bine! Aaașa, mai groase o țâră! Apucai toporu’ să tai o creacă mai lungă: – Las-o-așa, c-o rup io-n genunchi că-i uscată! Măi adu-mi câteva, să fie ...
Sculaţî-va mumă, haideţ’ că zbiară caprile elea de foame, că parcă înnebuniră. Hai, că acuşica plecăm! – Babă, păi nu mâncăm o ţârică măi întai, că sîmt că-m’ ghiorlăie maţăle de foame, ‘i zîsăi io babii. – Las’ că pusăi în traistă și mâncaţ’ acolo, zîce baba . Baba dădu ...
– Fir’ar al dracu’ mă omule, că n’am măi văzut un om aşa ca tine, că uite-te si tu la oamenii ăilanţ’ cum sunt cu muierile lor, da’ tu ai fost o viaţă-ntreagă un inalfabet şi jumate… ş’-un redus… și-un… – Taci fă, păpuşă! – …că de cân’ ne-am loat ...
Lamba, aninată-n cui, începu să pâlpâie. Muica să sculă din pat, suflă în lambă şi să dădu iar în pat lângă nepoţîca iei de şasă ani. Venisă pi la ia de doo zîle şi mâne o ia tac’su îndărăt acas’. – Muică , zîce fata, da’ din linguruşi să fac ...
S-a scurs un an ca şi cum n-ar fi fost, primul an sînguri, fără mamă, iar de doi, fără tată, un an în care Neluţu a-nvăţat să scrie şi să citeasca, iar sora lui Elena, preocupată zî de zî de grija lui, de casă,de bunicii bătrani, de şcoală. Încă din ...
Sâmbăta pi la prânz, să pregăteau de nuntă. În curtea lu’ Mircea, câteva muieri, trebăluiau lângă o masă lungă, pregătind sarmalele pentru a doua zî. Una măi bătrână, aşezată pe scaun cu o sticlă de rachiu în mână, din care să cinstea din cân’ în cân’, şodoasă, spunea măscări, în ...
Doda Ioana, gazda, le adusă oamenilor veniț’ la clacă, un tuci aburind de porumbi fierț’ pe care-i scoasă pe câteva tipsii mari, în colțu’ fiecăreia cu câte-o grămăjoară de sare și le pusă la îndemana lor. Mânile tuturor apucau cu repeziciune din gramada mare din mijlocu’ lor câte o drugă ...
- Ia ieşi mumă pîn-afară că strîgă cineva la poartă. Vez’ cine-i, ‘mi zîsă baba din război. Îl pusăsă de o săptămînă să facă o velinţă. Ieşii io pînă-n tindă, do’r în cămăşuţă şi izmănuţele ale noi, şi mă uitai spre poartă. Iera doda Linca lu’ nea Barbu. Intrai în ...
Mai p’in luna lu’ ianoare anu’ de trecu, cam toț’ pretenii mei cu bloage, hotărâsără să și le facă-n violet, cică nu știu după ce vâlvătaie de aceeasi culoare, ca semn al “prețuirii” lor fața de unu care do’r ce-l înscăunasără niște fraieri pe tron. Scrisăsăm și io pe bloaga ...
- Bă Savastine, oprește mă o țâră căruța aia s’ te-ntreb ceva! – Ptrrru, ho mă Mișule tata! Hooo! – Un’e fusăși mă, ‘n târg? – Aha, ‘n târg fusăi! – Fu târg mare? – Maaare bă, mare! – I’auz’, porci iereau în bâlci? – Iereau bă Costandine, câț’ vreai! ...
- Ioană, un’e esti fă muiere? – Iote ici în grajd Gheorghe! Nu’ș ce dracu are mulgătoarea asta că nu pot mulge vaca! Văd că nu merge! – Mulge-o cu mâna! – M-am dezvățat! Las’ că n-o mai mulg, las laptele vițălului! – Bine-i și-asa da’… auz’ fă, ce drac’ ...
- Ia vez’ mumă mânca-l-ar baba că latră cânele la poartă. Vez’ cine-i, să nu mă mai ridic io din război! – Cin’ să fie babă, doda Leanţa, pretena matale, ‘i zîsăi io babii după ce privii pe geamu’ odăii. – Ce-o măi vrea şi asta? zîză baba Florica mai ...
- Ia ieşi mumă pîn-afară că strîgă cineva la poartă. Vez’ cine-i, ‘mi zîsă baba din război. Îl pusăsă de o săptămînă să facă o velinţă. Ieşii io pînă-n tindă, do’r în cămăşuţă şi izmănuţele ale noi, şi mă uitai spre poartă. Iera doda Linca lu’ nea Barbu. Intrai în ...
Capitolele 1 si 2 le puteti citi aici si aici P’íntre pluțîle-nalte de pe marginea drumului, Costandin văzu casa-i părintească și sîmțînd nerăbdarea-i din suflet de-ași vedea părințî’, grăbi pasu’. La poarta unei căsuțe mici din lemn, cu un coperiș țuguiat din șiță, pe-o băncuță, ședea o băbuță cu furca-n ...
2 Costandin își privi mâna mică ce țînea strâns între dește, un toc scorojit ce-l întinse spre călimara aflata-n lăcașu’ ei, în capu’ din dreapta a băncii. Așeză tocu-n adâncitura din marginea băncii, apoi scoasă mâna stânga de sub bancă, punând-o cu palma-n jos lângă dreapta. Mirat, își privi deștele ...
1 Costandin sîmța soarele arzător ce-l dogorea cu putere-n șele p’in cămașa năclăită de sudoare-ntr-o pată mare, umedă, albită pe margini de sare. Coasa șuiera p’in fânu’ ‘nalt, ce să așeza cuminte, poloage-poloage, de-a stânga lui. Să opri din cosît, propti coasa cu coada-n pământ, scoasă gresia din tocu-i de ...
Ninsoarea să oprisă şi de cum să-nnoptasă, norii grei, plumburii, să retrasăsără, pe ceru-nstelat apărând luna, mare, alb-galbuie, ce făcea să să vadă câmpu-nzăpezât, ca zâua. Liniştea întinderii nesfârşite de alb al zăpezî’ fu de-odat’ străpunsă de clinchet de zurgălăi. Pe drumu’ ce de-abia să ghicea de su’ zăpadă, luneca ...
Mă frațîlor! Io, de felu‘ meu îs măi secretos și nu-m’ iese o vorbă din ce să petrece-n casa mea, da’ acu’, musai să vă spun și vouă ce-am pățît cu muierea asta a mea, cu Saveta. Nu zîc, m-ar bate Dumnezău de n-aș recunoaște, ie muiere de treabă și-și ...
- ‘Mnă zîua leliţă Ioană! - ‘Mnă zîua Leană! Şez’ ici pe bangă lângă mine la umbră! - Aaa, ‘i bine ici la umbra nucului pe crăpetu’ ăsta de căldură! Iote ce bangă frumoasă! - Mi-a făcut-o nepotu-meu al mare cân’ a venit pi la mine! - ‘I frumoasă, ‘i ...
Reportajele “Povestea dansatorului pe sarma” (montaj Marius Pana, imagine Lucian Mihard si Razvan Vaduva”, producator GORJ TV) si “Viata fara hi5″ (montaj Ovidiu Dina, Imagine George Andreesc, producator Tele3Media), realizate de Mihai Vulpe (BACIO) au obtinut premiul 2 la Festivalul National AMA Film de la Otelul Rosu la sectiunea MASSMEDIA. Filmele au resusit ...
Subcriu si eu campaniei Radio Targu Jiu în colaborare cu firma Polaris M Holding şi susţinută de Agenţia de Protecţie a Mediului şi Primăria Municipiului Târgu Jiu.
Pe gardu’ lu’ Măria a lu’ nea Gorină, un cocoşel de-al pitic, cânta piţîgăiat de-ţ’ ierea măi mare dragu’ de iel. Baba Florica, sculată cu noaptea-n cap, dădu drumu’ la găini şi la răţă de să umplu toată bătătura de iele. – Pui, pui, pui ! Mani, mani, mani ! ...
- Aşa Mărioară mumă, a visat az’ noapte Mitru al meu, c-a venit la el o muiere îmbrăcată-n negru, urâtă şi schimosîtă – cumbunoare, aia era moartea, vez’ bine ! Ei, şi cică i-a zîs muierea aia, moartea, că duminecă noaptea, aproape de miezu’ nopţî’, vine şi-l ia! – Vîi ...
(Prima parte poate fi citita aici: http://www.neacostache.com/2010/02/22/soarta/ ) S-a scurs un an ca şi cum n-ar fi fost, primul an sînguri, fără mamă, iar de doi, fără tată, un an în care Neluţu a-nvăţat să scrie şi să citeasca, iar sora lui Elena, preocupată zî de zî de grija lui, ...
Sâmbata pi la prânz, să pregăteau de nuntă. În curtea lu’ Mircea, câteva muieri, trebăluiau lângă o masă lungă, pregătind sarmalele pentru a doua zî. Una măi bătrână, aşezată pe scaun, cu o sticlă de rachiu în mână, din care să cinstea din cân’ în cân’, şodoasă, spunea măscări, în ...
Cum… care muma a bătrână? Muma a bătrână, soacra babii Florica şi bunica tatii, o bătrânică micuţă şi slabă, adusă de şale ca semnu-ntrebării. Iera bătrââână, bătrââână, până şi Dumnezău, nu numai ia, îi uitasă vârsta. Muma a bătrână avea pielea feţei şi a mânilor, alb-rozalie, încreţîtă precum scoarţa de ...
În dimineta aceasta, m-am sculat bulversat, cu liniştea mea interioară făcută zob din cauza unui vis repetat de nenumărate ori în decursul celor cinzecisipatru de ani de viaţă, dar care, de abia în dimineaţa aceasta mi l-am amintit. E un vis care se repetă de fiecare dată cu aceleaşi amănunte, ...
- Neică Dumitreee! - Ce-i mă Lisandre? - Ia opreşte căruţa aia o ţâră! - Ptruuu, hooo Mişule! - Fusăşi la târg neică? - Aha, fusăi! - Ce loaşi di pe-acolo?
- Bă nepoate! Ionuţ! Un’ei fă nepot’-tu ăla al tău? – Da, c-al tău n-o fi! Un’e să fie, în şopru-n fân, ceteşte! – Iar ceteşte? Ionuuţ! – Da tătaie, viu acu’! – Ia dă-te mă tată jos de-aci şi vin’ o ţâră la mine să stăm de vorbă!
- Ce-ai tu Mărie mamă de râz’ într-una, ha? Ce-ai de râs într-una? - De, mamă… - Cân’ pleci cu vacile la câmp, râz’, cân’ vii cu iele acas’, râz’… Ce tot ai de râz’? - De, mamă… - Cân’ coşi la ia aia a ta, iar râz’ ca proasta! ...
- Haaai măăă! – Lasă-mă dracu’ omule că nu să poate, ce vrei să păţască copilu’ ceva? Ce dracu’, ‘s-‘n luna noua! Lasă zău, măi ai si tu răbdare doo luni! – Doo luni? Duoamne, atât de mult? Doo luni? – Atât: doo luni! Şi-apoi… Auz’, da’ ştii ceva? – ...
- Leancooo! – Ce-i fă Vetuţo, ce-i? Ha? Ce-i? – Fă, io-ţ’ spun cu frumosu’: fi-ţ’-ar cloţa aia a ta a dracu’ cu tine în spinare, o măi ţâi fă tu mult p’in plătăgelele şi p’in grădina mea? – Îuuu, iar intră la tine? – A dracu’ ce ieşti, nu ...
- Leancooo! Leaaanco! – Ce-i Vetuţo! – Ia dă-te o ţâra langă gard că am ceva cu tiiine! – Acuşiiica! Iote vin! – ‘Mneaţa Leanco! – ‘Mneaţa Vetuţo! – Fă, iote, visai pe biata muma, Dumnezău s-o ierte, o visai că ar fi mâââncat săraca niscaiva piftii şi tomna făcusăm ...
- Uşi, uşi fire-a dracu’ de cloţă cu cin’ te are, uşi la tine acas’ ca te otânjesc cu paru’ de te omor cu puii tăi cu tot! – Ce-ai fă cu cloţa mea, te sărăci? – Să ţî le ţâi fă în oboru’ tău, nu în grădina mea, p’in ...
